Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional

Concluzii principale

Cuprins

1. Preambul	2
2. Introducere	2
3. Obiective	2
4. Importanţa turismului pentru economia românească	3
5. Ce oferă în prezent România	3
6. Viziunea	6
7. Puncte forte şi puncte slabe	6
8. Obiective	9
9. Ţinte – Potenţial	11
10. Direcţii / Iniţiative Strategice	12
10.1 Structuri administrative pentru coordonarea industriei turistice	12
10.2 Planificare şi infrastructură fizică	14
10.3 Dezvoltarea resurselor umane	16
10.4 Îmbunătăţirea produselor turistice	17
10.4.1 Cazarea	17
10.4.2 Atracţiile	18
10.4.3 Turismul de afaceri (MICE)	19
10.4.4 Turismul balnear	19
10.4.5 Turismul rural	20
10.4.6 Turismul de litoral	21
10.4.7 Turismul cultural	22
10.4.8 Turismul activ	23
10.4.9 City breaks în Bucureşti	24
10.4.10 Facilităţi de croazieră pe Dunăre	24
10.1.11 Circuite turistice	25
10.1.12 Turism viticol	25
10.5 Servicii de informare	26
10.6 Statistică şi cercetare	27
10.7 Marketingul destinaţiei	28
10.8 Mediul	32
10.9 Politica de investiţii	32
11. Cadrul legal	33
12. Strategia de implementare	33
13. Plan de acţiune	34

master planul pentru dezvoltarea turismului naţional

1. Preambul

Prezentul document reprezintă concluziile principale ale Master Planului pentru dezvoltarea turismului din România. Această versiune concisă este destinată a îngloba o gamă complexă de aspecte abordate în cadrul Planului Complet şi permite o apreciere rapidă a provocărilor şi a direcţiilor strategice recomandate. Acestea nu trebuie considerate izolat, ci interpretate împreună cu Planul Complet şi anexele sale.

Planul de Acţiune este Planul Complet de Acţiune al Master Planului.

2. Introducere

Prezentul Master Plan a fost elaborat de către o echipă de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului împreună cu omologii din România în numele Guvernului României. Acesta îşi propune să aprobe principiile dezvoltării durabile a turismului aşa cum este definit de către Organizaţia Mondială pentru Turism, şi anume „Dezvoltarea durabilă a turismului satisface cerinţele prezente ale turiştilor şi regiunilor turistice şi protejează şi creşte oportunităţile viitoare de dezvoltare. Este considerat a avea drept rezultat managementul tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale şi estetice să fie îndeplinite şi să fie menţinute integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică şi bio-climatul”.

3. Obiective

Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea turismului din România este de a identifica punctele slabe din industria turistică din România şi de a trasa direcţiile strategice privind modul în care aceasta poate fi restructurată şi în care pot fi asigurate resursele necesare, precum şi modul în care poate fi regenerată pentru a putea concura în mod eficient pe piaţa mondială. Planul tratează deficienţele fundamentale ale dezvoltării urbane de slabă calitate şi neintegrate fizic; coordonarea ineficientă şi managementul asigurat de sectorul public; procedurile depăşite de pregătire a resurselor umane; lipsa de baze statistice solide pentru analiză, dezvoltare planificată şi pentru marketing; un mod învechit de abordare a marketingului destinaţiilor. Toate aceste aspecte trebuie abordate dacă se doreşte ca acest sector să aibă o bază solidă pe care să se dezvolte şi să promoveze.

Recomandările specifice sunt incluse în Planul de Acţiune pentru a vedea modul în care aceste deficienţe pot fi eradicate. Existenţa Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene până în anul 2013, precum şi asistenţa altor organizaţii donatoare, oferă o oportunitate unică şi resursele necesare pentru a facilita implementarea acestor recomandări.

4. Importanţa turismului pentru economia românească

România a înregistrat 6.037.000 vizitatori străini în anul 2006. Această cifră include atât vizitatori cât şi turişti care stau cel puţin o noapte în structuri de cazare din România.

Vizitatori străini în România – 2006

Origine	Vizite
UE	2.803.000
Ţări non-EU din Europa	2.886.000
America de Nord	164.000
Israel	62.000
Japonia	14.000
Restul lumii	108.000
Total	6.037.000

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Turiştii – atât cei străini cât şi cei interni – au petrecut 19.630.000 nopţi în unităţi de cazare înregistrate în 2006.

Cheltuielile totale efectuate în anul 2006 de către turişti străini şi interni sunt estimate la 2955 milioane Euro.

Se estimează că valoarea cheltuielilor vizitatorilor străini a fost de 1,1 % din PIB, iar turismul în general a reprezentat 3,5% din PIB.

151.000 de oameni au fost angajaţi în sectorul hoteluri şi restaurante în anul 2005. Această cifră a reprezentat 1,6% din forţa de muncă. Turismul generează un număr semnificativ de locuri de muncă în alte sectoare precum transporturi, divertisment şi servicii.

5. Ce oferă în prezent România

Resurse Naturale

România are o mare diversitate de resurse naturale care formează o mare parte din produsul turistic „de bază”. Acestea includ litoralul Mării Negre, Dunărea şi râurile, Carpaţii şi alte lanţuri montane şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Există 13 Parcuri Naţionale şi 13 Rezervaţii Naturale ce acoperă 7% din suprafaţa ţării.

Există o mare biodiversitate cu multe specii de floră şi faună unice în europa. România are cea mai bogată varietate de specii de mamifere mari din Europa şi este un culoar major pentru migraţia păsărilor.

România rămâne în general o ţară preponderent agricolă cu numeroase sate şi cu un peisaj rural atrăgător, ce oferă posibilităţi excelente pentru turismul rural.

O treime din izvoarele naturale din Europa sunt localizate în România. Există 117 localităţi cu diferiţi factori terapeutici – apă, nămol, gaze etc. – ce reprezintă baza de resurse pentru numeroase staţiuni din ţară. Există 29 de staţiuni desemnate ca staţiuni de importanţă naţională şi alte 32 de importanţă locală. Acestea reprezintă o resursă majoră pentru turismul de odihnă şi tratament, precum şi pentru tratamentele medicale.

Litoralul românesc se întinde pe 245 kilometri de la Delta Dunării în nord până la graniţa cu Bulgaria şi prezintă întinderi mari de plajă cu staţiuni turistice şi porturi importante. Aproape jumătate din numărul de locuri de cazare din ţară se află pe litoral.

Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural religios prezintă o importanţă aparte. Există 30 de monumente incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO printre care bisericile din lemn din Maramureş, bisericile pictate din Moldova şi cetăţile dacice din munţii Orăştie.

Există o reţea de oraşe ce cuprinde numeroase monumente arhitecturale cu câteva centre istorice bine conservate.

Există peste 6.600 monumente de importanţă naţională şi peste 670 de muzee.

Există o cultură populară puternică şi numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale.

Artele vizuale sunt puternic reprezentate şi la standarde internaţionale. Există 146 de locaţii principale ce oferă anual peste 17.000 spectacole.

Transport

Reţeaua de drumuri este extinsă dar, în general, sub standardele europene. Proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii planificate ar trebui în general să rezolve această deficienţă până în 2015.

Reţeaua de căi ferate este una din cele mai ample din Europa. Mare parte din materialul rulant necesită modernizare şi este necesară electrificarea mai multor linii de cale ferată.

Există o reţea extinsă de aeroporturi regionale, multe dintre acestea oferind curse internaţionale regulate precum şi curse charter. Bucureştiul are două aeroporturi cu conexiuni directe şi curse regulate către majoritatea capitalelor europene şi regionale.

Se face simţită o creştere a traficului vaselor de croazieră pe Dunăre şi de asemenea opriri ale navelor maritime de croazieră pentru vizitarea porturilor de la Marea Neagră.

Cazare

În 2006 au funcţionat 4710 structuri de primire turistice ce oferă 281.000 locuri de cazare. 70% din unităţile de cazare sunt însă de 2 stele sau mai puţin. S-a înregistrat o creştere a numărului de hoteluri din mediul urban şi, în special, pensiuni urbane şi rurale în ultimii ani.

Un procent mare de unităţi de cazare se află pe litoral, dar au un sezon turistic scurt.

Unităţi de cazare şi locuri de cazare în funcţie de locaţie

Locaţie	Unităţi de cazare	% Unităţi de cazare	Locuri de cazare	% Locuri de cazare
Litoral	1.497	42	160.214	56
Balnear	369	10	39.090	14
Montan	828	23	33.196	12
Deltă	122	3	3.806	1
Oraşe	745	21	51.734	18

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Structurile turistice de pe litoral beneficiază de cel mai redus sezon, deschis în medie pe an timp de mai puţin de trei luni. Sezonul turistic din Delta Dunării funcţionează de asemenea timp de mai puţin de şase luni pe an. Gradul de ocupare în cursul perioadelor de funcţionare nu este foarte ridicat.

Gradul de ocupare anual mediu în cursul perioadelor de funcţionare

Locaţie	% Grad de ocupare
Litoral	45
Balnear	53
Montan	22
Deltă	27
Oraşe	31

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Oferta de locuri de cazare de calitate slabă depăşeşte cu mult cererea. Se observă o cerere pentru unităţi de cazare de calitate superioară.

Resurse umane

Existau 151.000 angajaţi în sectorul hoteluri şi restaurante în 2005.

Există 2822 agenţii de turism înregistrate, din care 2638 sunt de asemenea autorizate să funcţioneze ca tour operatori. Nu se cunoaşte numărul de angajaţi.

Există 937 ghizi de turism autorizaţi.

6. Viziunea

Viziunea este să transformăm România într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2013 şi să realizăm o dezvoltare durabilă din punct de vedere al mediului a sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa.

7. Puncte forte şi puncte slabe

Punctele forte ale României ca destinaţie turistică

• Geografie şi mediu

o Biodiversitatea Deltei Dunării (Rezervaţie a Biosferei, aflată în Patrimoniul Mondial al UNESCO)

o Diversitatea parcurilor naţionale şi a ariilor naturale protejate – 7% din suprafaţa ţării – cu păduri, lacuri şi râuri nepoluate

o Litoralul şi plajele Mării Negre

o Munţii Carpaţi

o Fluviul Dunărea

o Număr mare de peşteri

o Diversitatea florei şi faunei, din care numeroase specii unice sau cu cea mai mare densitate din Europa, în special carnivore mari

o 35% din izvoarele de ape minerale din Europa şi de mofete, care oferă o gamă largă de tratamente balneare

o Climat temperat continental

o Condiţii naturale bune pentru activităţi de turism – schi, drumeţii montane, hipism, ciclism, sporturi nautice etc

• Cultură şi patrimoniu cultural

o Diversitatea obiectivelor de patrimoniu – mănăstiri, şantiere arheologice, aşezări fortificate etc, inclusiv 7 obiective/areale care se află în patrimoniul mondial al UNESCO

o Cetăţi medievale

o Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional

o Muzee – pe diverse tematici

o Spectacole muzical-artistice de talie mondială – atât clasice, cât şi moderne

o O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor

o Legende – Dracula etc.

o Sibiu – Capitala Culturală a Europei în 2007

• Infrastructură, transport şi comunicaţii

o O reţea bună de aeroporturi

o O reţea feroviară mare – a patra ca mărime din Europa

o Reţea de drumuri amplă, cu numeroase puncte de trecere a frontierei

o Companii de transport aerian cu o reţea amplă de destinaţii şi prezenţa a numeroşi alţi transportatori

o Autocare de înaltă calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de transport prin tur-operatori

o Un sistem de transport fluvial bine pus la punct

o Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon, radio, GSM, satelit

o Furnizarea energiei electrice pentru 95% din ţară

• Resurse umane

o O ţară cu oameni primitori şi cu ospitalitate tradiţională

o Populaţie tânără cu abilităţi lingvistice, ce oferă un potenţial pentru resursele umane din turism

o A fost înfiinţat Centrul Naţional pentru Educaţie Turistică care monitorizează pregătirea profesională din industria hotelieră

o Cursuri de turism asigurate de către numeroase instituţii de educaţie auxiliare

o Numeroşi tour-operatori calificaţi şi experimentaţi

• Cadrul legal şi organizarea

o Sistemul de autorizare a activităţii turistice şi a furnizorilor de servicii turistice este funcţional, însă este supus presiunilor

o Cadru juridic solid pentru gestionarea ariilor protejate (parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei) şi pentru protecţia mediului

o Specialişti ai Autorităţii Naţionale pentru Turism cu o bogată experienţă, cu rol de coordonare în dezvoltarea turismului

• Marketing şi Promovare

o Sector dinamic al operatorilor din turism

o Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Turism (INCDT)

o Reţea de birouri de promovare şi informare turistică ale Autorităţii Naţionale pentru Turism în străinătate

o Program amplu de promovare a turismului în străinătate – publicitate, târguri, mass-media şi vizite ale operatorilor de turism

o Mărcile de turism existente – Dracula şi Transilvania

• Altele

o Interesul crescut al investitorilor străini în dezvoltarea turismului

Punctele slabe ale României ca destinaţie turistică

• Geografie şi mediu

o Poluarea industrială

o Unităţi industriale dezafectate şi poluante cu un impact vizual negativ

o Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente

o Poluarea Dunării, a mării Negre şi a râurilor

o Eroziunea şi poluarea plajelor

o Schimbarea climei reprezintă o ameninţare la adresa staţiunilor montane de schi

o O slabă implementare a legislaţiei de mediu ca urmare a lipsei resurselor umane şi materiale

o Densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone

o Utilizarea abuzivă a bazei forestiere

• Cultură şi patrimoniu cultural

o Starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice

o Legislaţia privind conservarea clădirilor şi păstrarea caracteristicilor arhitecturale nu este implementată

o Calitatea prezentării şi traducerii în muzee este, în general, de slabă calitate

o Lipsa investiţiilor statului în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor culturale – muzee, monumente etc.

o Lipsa unei baze de date a festivalurilor şi a evenimentelor culturale care să permită o promovare eficientă pentru turişti (interni şi străini)

o Lipsa susţinerii faţă de tradiţiile locale şi folclor

• Infrastructură, transport şi comunicaţii

o Slaba dotare a aeroporturilor locale şi a gărilor

o Este necesară, în unele cazuri, extinderea pistelor aeroporturilor pentru a le transforma în noduri de transport aerian regionale şi pentru a facilita dezvoltarea turismului

o Calitatea slabă a trenurilor şi a autobuzelor

o Calitatea slabă a drumurilor

o Lipsa autostrăzilor şi drumuri trans-europene nefinalizate

o Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor istorice

o Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice – indicatoare turistice convenţionale internaţionale de culoare maro

o Electrificarea insuficientă a reţelei de căi ferate

o Acces limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase hoteluri şi puncte de atracţie turistică

o Lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu apă, în special în zonele rurale

o Folosirea slabă a surselor de energie alternativă

o Numeroase unităţi de cazare necesită modernizare

o Facilităţi de campare adesea de slabă calitate

o Dotări depăşite în numeroase staţiuni balneare

o Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice

o Reţea redusă şi incorect răspândită a centrelor de informare turistică

o Rute de transport aerian naţional şi orare de zbor necoordonate

o Slabe facilităţi de transport terestru la aeroporturile regionale

o Lipsa unui centru internaţional de conferinţe special destinat acestui scop

• Resurse umane

o Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru economie

o Lipsa şcolilor hoteliere

o Salarii mici şi condiţii de muncă grele, care stimulează migraţia forţei de muncă din industria hotelieră

o Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde întocmai nevoilor angajatorilor

o Lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu

o Migraţia forţei de muncă din industria hotelieră

o Educaţia insuficientă în şcoli în domeniul protecţiei mediului şi a turismului

o Slaba conştientizare a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a carierei în industria turismului

• Cadrul legal şi organizarea

o Normele de acordare a autorizărilor în turism necesită o revizuire pentru a satisface cerinţele curente ale pieţei

o Lipsa structurilor instituţionale de dezvoltare regională a turismului

o Lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor/staţiunilor

o Lipsa stimulentelor şi a mecanismelor de sprijin pentru investitori

o Nesoluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi a proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea

o Consultarea la nivel inter-guvernamental înaintea elaborării noilor legi este slabă

o Implementarea legislaţiei curente este adesea inadecvată – este necesară stabilirea de priorităţi

o Trebuie să se stabilească prioritatea de circulaţie pe anumite drumuri

• Marketing şi Promovare

o Lipsa unei imagini puternice, pozitive a României în străinătate ca destinaţie turistică

o Lipsa unui plan de marketing oficial al destinaţiilor turistice la nivel naţional

o Cercetarea insuficientă a pieţei

o Număr insuficient al personalului din birourile Autorităţii Naţionale pentru Turism din străinătate, fapt ce limitează pătrunderea pe piaţă

o Reţea necoordonată de centre de informare turistică în România care să ofere servicii la diferite niveluri

o Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketing şi rezervare

o Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing

• Altele

o Sezon turistic scurt al staţiunilor de pe litoral şi al staţiunilor pentru practicarea sporturilor de iarnă

8. Obiective

• Crearea unei imagini nuanţate atât la nivel intern cât şi la nivel extern privind avantajele României ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice
• Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare
• Asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei şi ca un generator de noi locuri de muncă
• Conştientizarea populaţiei din România cu privire la bogăţiile turistice ale ţării noastre şi dorinţa de a le împărtăşi oaspeţilor
• Consolidarea rolului ANT ca o organizaţie naţională de turism eficientă, care să asigure respectarea standardelor de calitate a produselor şi serviciilor, să ofere informaţii vizitatorilor şi să sprijine toate sectoarele industriei turistice a ţării în procesul de dezvoltare a turismului
• Dezvoltarea şi implementarea anuală a planurilor de marketing a destinaţiei turistice prin colaborarea dintre sectorul public şi cel privat, vizând toate pieţele principale cu potenţial pentru România
• Asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism regionale şi locale în dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii şi planuri.
• Extinderea sistemului pentru colectarea, analiza şi diseminarea regulată a statisticilor şi a studiilor de piaţă, pentru a oferi asistenţă în crearea unui Cont Satelit de Turism pentru România şi pentru sprijinirea investiţiilor şi a procesului decizional în marketing
• Crearea unei reţele de centre de informare turistică coordonate în toate principalele zone turistice, pentru a extinde mesajul de ospitalitate faţă de oaspeţi, oferind acestora informaţii corecte pentru a-i asista în orientarea, plăcerea şi aprecierea destinaţiei lor.
• Realizarea unei baze de date la nivel naţional a produselor, unităţilor, evenimentelor şi serviciilor atât în industria turistică, cât şi în ce priveşte accesul publicului
• Extinderea paginii de turism naţional , aceasta reprezentând un instrument major de promovare, informare şi efectuare a rezervărilor
• Dezvoltarea unui sistem performant de clasificare şi evaluare a produselor şi a serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse şi servicii de calitate, în vederea satisfacerii nevoilor şi aşteptărilor oaspeţilor
• Introducerea de mecanisme şi subvenţii pentru a facilita investiţiile în turism atât din partea investitorilor români, cât şi a celor străini
• Consolidarea cadrului legal pentru turism astfel încât acesta să asigure o bună aplicabilitate şi să garanteze standarde ridicate fără existenţa unei birocraţii inutile
• Încurajarea autorităţilor municipale, judeţene şi regionale în dezvoltarea planurilor integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de coordonare.
• Dezvoltarea sistemului de educaţie prevocaţională şi vocaţională pentru sectorul hotelier astfel încât programa să includă satisfacerea necesităţilor pieţei şi asigurarea calificării unui număr de personal suficient pentru a respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante
• Facilitarea dezvoltării unui centru convenţional naţional care să permită capitalului şi ţării să concureze pentru realizarea de întruniri la nivel internaţional
• Dezvoltarea staţiunilor balneare din România pentru a asigura gama de tratamente, centre şi servicii necesare pentru un număr de clienţi într-o rapidă creştere
• Dezvoltarea zonelor montane şi a staţiunilor montane pentru a oferi facilităţi şi atracţii oaspeţilor pe parcursul întregului an
• Identificarea oportunităţilor şi luarea măsurilor care să permită extinderea sezonului turistic de către staţiunile de pe litoralul Mării Negre

Asigurarea faptului că cerinţele turiştilor sunt luate în considerare cu prioritate în dezvoltarea sistemului de transport naţional inclusiv a reţelei de drumuri şi căi ferate, a infrastructurii de aeroporturi şi porturi

• Extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de interes naţional în conformitate cu standardele UE şi introducerea de rute turistice tematice
• Sprijinirea dezvoltării ecoturismului din Delta Dunării, a parcurilor naţionale, a rezervaţiilor şi a zonelor rurale
• Instruirea şi pregătirea personalului muzeelor şi monumentelor naţionale majore în îmbunătăţirea facilităţilor oferite de către aceştia oaspeţilor, în special a facilităţilor ospitaliere, de interpretare şi de marketing, ca un exemplu pentru toate aceste monumente
• Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale şi auditive, în special a festivalurilor tradiţionale şi a evenimentelor folclorice
• Dezvoltarea unei Strategii de Implementare Eficiente pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor Master Planului

9. Ţinte – Potenţial

În cazul în care recomandările referitoare la structură, produse, servicii şi marketing sunt implementate, se estimează că sosirile de vizitatori străini vor creşte de două ori şi jumătate până în 2026 până la 15.485 milioane.

Targetul privind sosirile de vizitatori străini, pe Sursă/Ţară, 2006-2026

Origine	2006 ('000)	2011 ('000)	2016 ('000)	2021 ('000)	2026 ('000)
UE	2,803	3,777	4,990	6,569	8,642
State ne-membre UE din Europa	2,886	3,428	4,022	4,663	5,340
America de Nord	164	235	337	484	695
Israel	62	89	128	184	263
Japonia	14	23	37	60	86
Restul lumii	108	155	222	319	459
Total	6,037	7,707	9,736	12,279	15,485

Sursa: Cifre estimate în Master Plan pentru datele privind sosirile

Se prevede că nivelul cheltuielilor vizitatorilor străini se prevede că vor creşte de peste opt ori până în 2026 până la aproximativ 7,7 miliarde Euro. Cheltuielile turismului intern se estimează că vor creşte de aproape patru ori şi jumătate până la 8,3 miliarde euro în aceeaşi perioadă.

Targetul privind cheltuielile străinilor 2005-2026

Anul	Cheltuielile vizitatorilor străini (milioane euro)	Cheltuielile vizitatorilor interni (milioane euro)	Cheltuielile totale ale vizitatorilor (milioane euro)
2005	877	1,878	2,755
2011	1,726	2,385	4,561
2016	2,947	4,058	7,005
2021	4,798	5,914	10,712
2026	7,740	8,329	16,069

Sursa: Cifre estimate în Master Plan pentru datele privind sosirile

Contribuţia totală la PIB al României se estimează că va creşte până la 6,9% până în 2026.

Câştigurile totale estimate din turism ca procent din PIB în Euro

	2005	2011	2016	2021	2026
Valoarea PIB din România (miliarde euro)	79.3	106.1	142.0	181.3	231.3
Veniturile totale din turism (miliarde euro)	2.755	4.561	7.005	10.712	16.069
Veniturile ca procent din PIB	3.5	4.3	4.9	5.9	6.9

Sursa: Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice şi Estimările din Master Plan

10. Direcţii / Iniţiative Strategice

10.1 Structuri administrative

Rolul guvernului în turism este acela de a asigura conducerea pentru întreaga industrie ca o forţă economică a naţiunii. Acesta va interveni doar acolo unde industria însăşi nu poate acţiona eficient. Rolurile guvernului sunt următoarele:

• Formularea de politici pe termen mediu şi lung în turism, planificarea dezvoltării turismului şi reglementarea activităţilor turistice prin elaborarea legislaţiei corespunzătoare.
• Coordonarea acţiunilor altor ministere şi agenţii care influenţează dezvoltarea turismului
• Facilitarea dezvoltării turismului prin asigurarea mediului economic, a infrastructurii, reglementărilor şi mediului fiscal în vederea încurajării investiţiilor şi dezvoltării coordonate.
• Asigurarea facilităţilor de instruire şi educaţie pentru asigurarea forţei de muncă calificate pentru industria turistică.
• Asigurarea proiecţiei şi menţinerii unei imagini pozitive a României pe plan internaţional ca destinaţie turistică.

Ministerul responsabil pentru turism va avea următoarele atribuţii:

• Formularea şi elaborarea politicilor şi planurilor pe termen lung pentru turism
• Asigurarea finanţării corespunzătoare şi a resurselor pentru turism
• Monitorizarea activităţii ministerelor şi a agenţiilor implicate în implementarea standardelor de calitate şi de siguranţă în turism şi pentru atingerea obiectivelor.
• Recomandări privind alocarea de resurse de infrastructură şi alte resurse care vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului
• Coordonarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale în turism cu organizaţiile internaţionale, agenţiile de finanţare şi de împrumut nerambursabil.
• Realizarea de studii de cercetare şi includerea rezultatelor în politica şi planificarea generală
• Stabilirea şi finanţarea unei Organizaţii Naţionale pentru Turism (ONT) semi-autonome, pentru implementarea politicii guvernamentale în turism în cooperare cu industria
• Monitorizarea şi evaluarea performanţelor industriei şi a ONT
• Realizarea implementării prezentului Master Plan pentru turismul naţional

Organizaţia Naţională pentru Turism va fi constituită ca un organism semi-autonom al cărui preşedinte este Secretarul de Stat numit de către ministrul responsabil pentru turism, cu denumirea comercială „Turismul Românesc”. Acesta va avea un Director Executiv subordonat unui Consiliu de Administraţie ce va fi format din reprezentanţi ai industriei turistice şi ai sectorului public, sub preşedinţia secretarului de Stat.

Ca un motor principal pentru implementarea politicii în turism a ministerului, rolul Organizaţiei Naţionale pentru Turism este acela de a încuraja şi promova dezvoltarea turismului către şi în interiorul României. Acest lucru se va realiza prin formularea şi implementarea de politici, strategii şi planuri pe termen scurt şi mediu. Funcţiile ONT vor include următoarele:

• Promovarea României ca destinaţie turistică pe plan intern şi internaţional
• Oferirea de servicii de informare turistică pentru vizitatori şi servicii turistice înaintea şi în timpul vizitelor acestora
• Elaborarea de standarde ridicate pentru unităţile turistice şi serviciile turistice precum şi monitorizarea calităţii şi siguranţei prin aplicarea reglementărilor de clasificare şi a altor măsuri.
• Asistenţă pentru industrie în dezvoltarea de aptitudini şi iniţiative de marketing.
• Crearea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Resurselor Umane pentru coordonarea asigurării educaţiei şi pregătirii resurselor umane din turism.
• Promovarea dezvoltării de produse, servicii şi facilităţi turistice care au potenţialul de a atrage turişti.
• Crearea unei conştiinţe ridicate în România cu privire la beneficiile turismului prin programe de conştientizare şi de educaţie
• Administrarea bugetelor anuale

Principalele roluri ale Consiliilor Judeţene şi ale administraţiilor locale în turism sunt prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 58 din 1998, articolul 20. În plus, acestea vor avea următoarele roluri:

• De a identifica, păstra, proteja şi dezvolta activele şi resursele turistice din judeţ / regiune.
• Promovarea şi marketingul judeţului / regiunii ca destinaţie turistică pentru pieţele interne şi acolo unde este posibil pentru pieţele regionale.
• Oferirea de servicii de informare pentru vizitatori şi pentru rezidenţi în conformitate cu recomandările stabilite de către ONT.
• Crearea de atitudini pozitive în turism, promovarea beneficiilor activităţilor de turism bine administrate.
• Realizarea de studii şi colectarea de date pentru a contribui la studiile naţionale realizate de către ONT.
• Realizarea de recomandări pentru ONT cu privire la acţiunile benefice pentru turism.

10.2 Planificare şi infrastructură fizică

Acces şi infrastructură

La nivel macro, căile de transport rutier, feroviar şi aerian sunt modernizate, în special prin fonduri UE. Acest program va continua pe perioada derulării finanţărilor din fonduri structurale şi prin urmare problemele legate de transportul la nivel macro nu trebuie să limiteze dezvoltarea turismului din România. În mod similar, infrastructura de utilităţi, alimentarea cu apă, canalizarea, reciclarea deşeurilor, alimentarea electrică şi de telefonie se modernizează la standarde europene şi vor fi adecvate pentru sprijinirea creşterii turismului la nivel strategic.

Pe plan local, infrastructura de acces şi de servicii este adesea deficitară, în special ca urmare a urbanismului şi coordonării slabe. Se recomandă ca la nivel regional, judeţean şi urban să se înfiinţeze Comitete Guvernamentale de Infrastructură Turistică pentru a identifica cerinţele şi pentru a asigura furnizarea la timp a infrastructurii pentru zonele şi centrele de dezvoltare turistică.

Condiţiile de mediu din zonele turistice necesită o rezolvare urgentă. Se recomandă luarea unor măsuri pentru creşterea gradului de conştientizare a problemelor legate de mediu. În plus se recomandă luarea de măsuri specifice pentru reducerea poluării şi pentru includerea de parametri de mediu în autorizaţiile de funcţionare ale ONT şi în certificatele de clasificare.

Planificare

Planificarea dezvoltării turismului din România este fragmentată şi necoordonată. Apar frecvent următoarele probleme:

§ Dezvoltare neautorizată – adesea, în preajma principalelor puncte de atracţie turistică precum Castelul Bran sau plaja din Mamaia, apar facilităţi de slabă calitate cum ar fi pieţe, unităţi de alimentaţie externe şi discoteci.

§ Supra-dezvoltare – dezvoltarea excesivă în zone sensibile precum staţiuni de pe litoral şi chiar unele sate, care depăşesc capacitatea de suportabilitate a destinaţiei, având drept rezultat degradarea acesteia.

§ Standarde slabe de urbanism – multe exemple de construcţii care nu se încadrează stilului arhitectural al localităţii

§ Infrastructură suport slabă – inclusiv constrângeri de capacitate cu privire la drumurile locale de acces, lipsa spaţiilor de parcare la nivelul cererii şi lipsa facilităţilor pentru vizitatori precum toaletele, centrele de informare şi a indicatoarelor.

A fost stabilită de către guvern o ierarhie clară a cadrului de urbanism pentru a oferi recomandări strategice pentru procesul de dezvoltare naţională. Este clar faptul că procesul prezent, deşi este acoperit printr-o legislaţie amplă, nu răspunde nevoilor turismului şi dezvoltării viitoare a acestuia.

Există trei nivele de planificare spaţială în România:

§ naţional,

§ regional sau judeţean şi

§ local sau urban.

Vârful sistemului este Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), al cărui cadru principal a fost pregătit şi aprobat de către parlament. Secţiunea detaliată pe turism a planului, şi anume secţiunea 6, este în prezent în curs de finalizare şi se aşteaptă să intre în vigoare la sfârşitul anului 2007.

Planurile regionale au fost incluse în următoarele categorii: planuri spaţiale regionale derivate din PATN, studii urbanistice regionale, studii de urbanism judeţene şi studii de urbanism urbane sau rurale individuale sau pe regiuni identificate în master plan.

Asigurarea unui cadru de urbanism clar şi integrat pe baza căruia componentele de turism regionale şi locale trebuie realizate. Acest lucru necesită respectarea ierarhiei de planificare din secţiunea 6 (turism) a PATN, prin asumarea poziţiei cheie a planului de dezvoltare a turismului la nivel naţional.

Planurile regionale de turism trebuie să fie transmise spre analiză şi aprobare Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în timp ce planurile judeţene de urbanism trebuie să se subordoneze planurilor regionale, iar planurile urbane celor judeţene.

Rolul Organizaţiei Naţionale pentru Turism în acest proces va fi de a:

• Asigura la timp informaţiile statistice exacte şi relevante precum şi proiecţiile pentru autorităţile de urbanism centrale şi regionale.
• Participa la pregătirea planurilor naţionale şi regionale.
• Realiza marketingul focalizat şi a activităţilor promoţionale în sprijinul planurilor aprobate
• Evalua progresul procesului de implementare a planurilor şi asigura feedbackul pentru autorităţile de urbanism naţionale şi regionale.

Recomandăm cu convingere să nu se ia în considerare de către Organizaţia Naţională pentru Turism sau de către Agenţiile de Dezvoltare Regională a cererilor de finanţare până la pregătirea planurilor de dezvoltare turistică regionale şi municipale, care să demonstreze respectarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului. Acest lucru va permite evaluarea conformităţii cererilor de finanţare cu cadrul de urbanism şi obiectivele aprobate.

Implementare

La nivelul planului de urbanism local şi judeţean se face simţită o necesitate clară de pregătire a standardelor şi recomandărilor de design detaliate pentru a asigura respectarea standardelor internaţionale acceptabile în zonele turistice. Recomandările de design trebuie să stabilească standarde pentru următoarele aspecte:

• Unităţi de cazare turistică.
• Designul construcţiei. Definirea suprafeţei, a înălţimii maxime a construcţiei şi a suprafeţei construibile sau a caracteristicilor planului construcţiei. Stilul construcţiei, de exemplu adoptarea unui stil arhitectural „transilvănean”, finisajele pentru pereţi, forma acoperişului şi materialele, stilul ferestrelor, lucrările externe de design şi materialele, şi paleta de culori.
• Locuri publice şi amenajarea teritoriului
• Parcare şi acces
• Facilităţi comune pentru vizitatori

În zonele cu staţiuni dezvoltate şi formate, atât cele de pe litoral cât şi cele montane, este necesar să se identifice mijloace pentru scopuri speciale sau cadrul instituţional care va facilita şi va ghida restructurarea şi dezvoltarea. Recomandăm ca acestea să existe sub forma parteneriatelor publice private (PPPs) şi să fie structurate drept companii de administrare locală a staţiunilor.

În final, controlul dezvoltării este un aspect care trebuie abordat şi rezolvat. Planurile locale vor identifica planurile de urbanism zonale, utilizările permise şi standardele arhitecturale, inclusiv folosirea de proiecte cu o arhitectură care să se încadreze specificului local de mediu. Este crucial însă ca aceste măsuri să fie aplicate în totalitate de către autorităţile locale şi regionale, iar proliferarea utilizării acestora la standarde inferioare sau în mod conflictual să fie încheiată dacă se doreşte obţinerea unui produs turistic de calitate.

10.3 Dezvoltarea resurselor umane

Există un număr de puncte slabe generice în pregătirea şi educaţia personalului pentru industria turismului. Există în general o problemă de conştientizare în ţară privind valoarea turismului ca sector economic, a oportunităţilor pe care le oferă oamenilor din întreaga societate şi a modului în care interacţionează cu vizitatorii. Personalul angajat în prezent în industrie nu are adesea deprinderile şi pregătirea necesare pentru a-şi desfăşura activitatea la standarde internaţionale. Instituţiile de pregătire şi de educaţie oferă în special cunoştinţe teoretice iar absolvenţii adesea nu au deprinderile practice cerute de către angajatori. Mulţi angajaţi părăsesc România pentru a lucra în străinătate unde salariile şi oportunităţile sunt percepute ca fiind mai bune, creând astfel o criză de personal calificat.

Pentru a remedia deficienţele curente şi pentru a oferi personal suficient de bine pregătit şi motivat în viitor, trebuie luate o serie de măsuri:

• Campaniile de conştientizare a turismului, combinate, acolo unde este cazul, cu pregătirea pentru grija faţă de client, în şcoli (primare şi gimnaziale), în rândul angajaţilor din sectorul public şi personalului turistic la toate nivelurile.
• Înfiinţarea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Resurselor Umane cu reprezentare din partea sectorului privat (angajaţi), furnizori de pregătire, Ministerul Educaţiei, Turismului şi Muncii şi ONT pentru supravegherea furnizării de servicii de pregătire de calitate pentru satisfacerea nevoilor industriei.
• Înfiinţarea unei serii de institute de pregătire în sectorul ospitalităţii pentru cursuri de formare profesională a adulţilor
• Reviziurea şi actualizarea structurii de curs, a curiculei şi a programei şcolare pentru cursurile de pregătire specializate din sectorul turism, hoteluri şi restaurante ale instituţiilor existente specializate de formare profesională
• Dezvoltarea de standarde ocupaţionale actualizate şi de standarde actualizate la nivel european.
• Folosirea de specialişti internaţionali pentru pregătirea unei echipe de instructori în sectorul turism, hoteluri şi restaurante pentru oferirea de cursuri de specializare pentru angajaţii existenţi şi ulterior pentru a funcţiona pe lângă institutele de pregătire în domeniul ospitalităţii care oferă cursuri de formare profesională a adulţilor
• Asigurarea de cursuri pentru ghizii de turism suplimentar faţă specializarea lor universitara.
• Pregătirea personalului pentru Centrele de Informare Turistică pentru a deprinde abilităţi specifice de comunicare şi informare în cadrul centrelor.
• Asigurarea de personal pentru ONT şi pentru minister cu pregătire continuă în domeniile de specialitate
• Introducerea unei taxe pentru cursurile în domeniul ospitalităţii în preţul de cazare, ce va fi folosită de organizatorul de cursuri de pregătire pe baza recomandărilor Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Turism pentru a asigura continuitatea cursurilor de formare profesională pentru toate sectoarele din industrie la preţuri accesibile.

10.4 Îmbunătăţirea produselor turistice

Este responsabilitatea autorităţilor locale şi regionale şi a administratorilor rezervaţiilor naturale să întocmească planuri de dezvoltare a turismului care să răspundă cerinţelor prezente şi viitoare ale vizitatorilor şi să includă aceste planuri în planurile generale din domeniul lor de responsabilitate. Se consideră că marea majoritate a sectorului privat va investi în îmbunătăţirea produselor turistice specifice şi în dezvoltarea de noi produse. Acestea trebuie să corespundă direcţiilor de planificare locală a turismului şi orice cerere de finanţare externă va fi posibilă cu respectarea planurilor locale de turism.

Acestea sunt produse care necesită susţinerea şi coordonarea sectorului public. Produsele sunt următoarele:

10.4.1 Cazarea

Clienţii cer permanent cazare de calitate mai bună, dar majoritatea unităţilor de cazare în funcţiune sunt sub standardul solicitat.

Există un mare dezechilibru între oferta actuală de cazare şi cererea estimată. Pe baza unei rate teoretice de ocupare a spaţiilor de cazare de 65%, există o cerere imediată pentru camere cu standard mai ridicat (5 şi 4 stele); există suficiente spaţii de cazare de standard mediu (3 şi 2 stele) aproximativ până în 2020; în timp ce există o cerere dublă pentru camere cu standard scăzut (1 stea şi neclasificate) până în 2026.

Sistemul actual de clasificare a cazării este inutil de complex şi dificil de evaluat. Criteriile trebuie raţionalizate şi trebuie introdus un sistem revizuit de evaluare a calităţii care să includă standardele de servire şi facilităţile.

Se impun următoarele măsuri:

• Continuarea construirii a unor noi proprietăţi de 4 şi 5 stele în zone selectate, având un stil arhitectonic care să corespundă mediului şi împrejurimilor
• Îmbunătăţirea spaţiilor de cazare de standard mediu pentru a răspunde aşteptărilor din ce în ce mai mari ale vizitatorilor
• Transformarea unor spaţii de cazare de standard scăzut pentru a fi utilizate în alte scopuri – cazare studenţi, birouri etc. – sau scoaterea completă din sector
• Îmbunătăţirea semnificativă a unor spaţii de cazare de standard scăzut până la un nivel de cel puţin de 3 stele
• Continuarea îmbunătăţirilor la toate nivelurile de cazare, inclusiv unităţi din rezervaţiile naturale
• Revizuirea sistemului de clasificare şi introducerea unui sistem de clasificare pe număr de stele în funcţie de calitatea standardelor de servire.

10.4.2 Atracţiile

Este necesară o varietate de atracţii care poate oferi mai multe oportunităţi de vizitare. Acestea pot fi uşor accesibile fie pe itinerariul turistului, fie într-o excursie pe care acesta o face de la locul unde este cazat. Se recomandă îmbunătăţirea atracţiilor existente şi introducerea altora "noi" în circuitele turistice, incluzând:

Muzee şi atracţii culturale

Facilităţile de interpretare, ospitalitate şi cumpărături din multe muzee, galerii şi clădiri de patrimoniu sunt învechite, nici nu pun în valoare patrimoniul cultural şi istoric şi nici nu atrag noi vizitatori. Pentru a îmbunătăţi percepţia şi accesibilitatea acestor instituţii culturale şi de patrimoniu, directorii şi instituţiile care le administrează sunt încurajate:

§ Să organizeze cursuri de pregătire a personalului în ceea ce priveşte grija faţă de clienţi

§ Să introducă tehnici inovatoare de prezentare

§ Să ofere facilităţi de servire a mesei unde este posibil

§ Să extindă magazinele cu literatură de specialitate în cadrul muzeelor

Muzeelor şi clădirilor memoriale de importanţă naţională sau locală trebuie să li se acorde o importanţă prioritară în ceea ce priveşte susţinerea cu resurse şi asistenţa tehnică.

Salinele

Minele de sare din România sunt exploatate în numele statului de Salrom. În afară de extracţia sării, câteva mine reprezintă punct de atracţie pentru vizitatori pentru tratament medical şi ca obiectiv turistic. Pentru a creşte experienţa vizitatorilor şi a spori numărul de vizitatori, Salrom trebuie:

§ Să extindă şi să implementeze proiectul de dezvoltare a turismului de la mina Praid incluzând facilităţi de primire a vizitatorilor, experienţa vizitei în mină, interpretarea şi activitatea de marketing

§ Să dezvolte studii de fezabilitate şi planuri de afaceri pentru alte mine accesibile şi să asigure sponsori sau investitori comerciali pentru implementare

Peşterile

România are un număr important de peşteri, cu un mare potenţial de dezvoltare ca puncte de atracţie a vizitatorilor. Există implicaţii semnificative cu impact asupra siguranţei şi mediului, care sunt inerente în cazul extinderii accesului. Pentru a satisface atât oportunităţile cât şi provocările, se propune dezvoltarea unui număr de "show caves". Împreună cu specialiştii speologi, s-a identificat un număr corespunzător de peşteri. Sunt încurajaţi administratorii acestor peşteri care se pretează vizitelor publicului larg:

§ Să dezvolte accesul vizitatorilor, iluminatul tematic, interpretarea şi facilităţile de primire a vizitatorilor şi să le promoveze ca puncte de atracţie a vizitatorilor

Mocăniţa

Mocăniţa se bucură de un interes deosebit al vizitatorilor, combinând aspectul de patrimoniu cu activitatea de divertisment rural. În Vişeu de Sus este singura cale ferată îngustă unde funcţionează Mocăniţa în permanenţă. Trenurile de la Moldoviţa şi Abrud - Câmpeni funcţionează la cerere, pentru grupuri. Costurile de funcţionare sunt mari, ceea ce face ca viabilitatea acestei atracţii de patrimoniu să fie dificilă.

Linia Sibiu – Agnita a fost recent desemnată monument istoric, ceea ce reprezintă, din fericire, un prim pas în reintroducerea trenurilor pe această rută, atât pentru turişti, cât şi pentru localnici.

10.4.3 Turismul de afaceri (MICE)

În scopul stabilirii României ca destinaţie competitivă pentru conferinţe şi întruniri internaţionale, corespunzător apartenenţei la Uniunea Europeană, şi pentru reducerea caracterului sezonier al turismului, se impun măsuri privind:

• Stabilirea mărimii şi configuraţiei optime a centrelor de conferinţe cu multiple utilizări din Bucureşti şi Constanţa pentru a răspunde cererii pieţei potenţiale
• Dezvoltarea centrelor de conferinţe cu multiple utilizări din Bucureşti şi Constanţa în parteneriat public - privat
• Promovarea României ca destinaţie turistică pentru întâlniri internaţionale prin colaborarea ONT cu Asociaţia Naţională a Organizatorilor Profesionişti de Târguri şi Expoziţii din România

10.4.4 Turismul balnear

În majoritatea staţiunilor balneare, infrastructura, fie că aparţine sectorului de stat sau particular, este în cea mai mare parte în stare extrem de precară. Marea majoritate a spaţiilor de cazare este de două stele sau mai puţin. Există o supraofertă de cazare din punct de vedere cantitativ şi lipsă de cazare din punct de vedere calitativ.

7 din 8 nopţi de cazare sunt plătite de stat prin sistemul subvenţionat de bilete. Tratamentele oferite prin practici tradiţionale se efectuează de cele mai multe ori cu echipament foarte vechi, care nu se află la înălţimea exigenţelor clienţilor care le plătesc în zilele noastre.

Sunt câteva exemple de proprietăţi particulare în staţiuni balneare care îşi modernizează şi extind oferta de facilităţi şi produse pentru a satisface aşteptările pieţei.

Pentru a veni în sprijinul refacerii staţiunilor balneare, trebuie luate următoarele măsuri:

• Cercetarea pe piaţa internă şi externă a cererii de tratamente în staţiunile balneare tradiţionale; a aşteptărilor de pe pieţele externe în ceea ce priveşte staţiunile balneare din punct de vedere al detaliilor facilităţilor, tratamentelor şi activităţilor; a canalelor de comunicare cu clienţii staţiunilor balneare
• Furnizarea către staţiunile balneare şi operatorii acestora a îndrumărilor şi informaţiilor rezultante, pentru a sprijini planificarea relansării, extinderii şi marketingului acestora
• Desfăşurarea campaniilor de marketing de către ONT şi staţiunile balneare adresate segmentelor de piaţă identificate
• Împuternicirea autorităţilor locale pentru concesionarea distribuirii izvoarelor de apă, rezervelor de nămol, gaze şi alte resurse terapeutice naturale, pentru a asigura accesul echitabil în folosul comunităţii
• Întocmirea unor planuri de dezvoltare integrată a staţiunilor, cu accent pe restaurarea clădirilor de patrimoniu, ca o condiţie esenţială pentru solicitarea fondurilor

10.4.5 Turismul rural

În sensul cel mai larg, se consideră că turismul rural cuprinde recreerea în decor rural sau mediu rural, în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta cuprinde rezervaţii naturale, zone rurale deschise, sate şi zone agricole. El cuprinde eco-turismul şi agro-turismul.

Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiştii devin mai mobili şi caută o schimbare faţă de viaţa la oraş. Măsura în care ei pătrund în viaţa de la ţară diferă de la un vizitator la altul. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alţii vor să se implice în mod direct în proiecte de protecţie şi conservare a mediului sau în activităţi agricole. Există provocări de dezvoltare şi provocări de promovare care trebuie rezolvate dacă se oferă şi se informează vizitatorii potenţiali în legătură cu produsele corespunzătoare.

În ultimii ani a existat o creştere semnificativă atât cantitativ, cât şi calitativ a unităţilor de cazare rurale datorită investitorilor individuali şi finanţării SAPARD. Activitatea unor organizaţii precum ANTREC îi sprijină pe furnizorii rurali să pătrundă pe piaţă. Organizaţii precum ADEPT şi Asociaţia de Ecoturism ajută comunităţile rurale să aprecieze semnificaţia turismului şi să înţeleagă ce avantaje pot obţine din turism. Constituirea mai multor cooperative locale cu produse de turism rurale – atracţii, cazare, activităţi şi detailişti – este necesară pentru a atrage atenţia vizitatorilor asupra anumitor zone ale ţării.

Este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice care să nu includă cazare, în scopul îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor. În special, există oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra furnizorilor din comunităţile locale din interiorul sau împrejurimile zonelor protejate.

Este necesară o mai largă publicitate a evenimentelor rurale tradiţionale pentru a facilita planificarea vizitatorilor.

Se recomandă ca rezervaţiile naturale să întocmească planuri de dezvoltare durabilă a turismului după modelul „Retezat” şi să caute finanţare pentru facilităţile identificate pentru vizitatori.

De asemenea, se recomandă ca ONT să acorde prioritate relaţiilor publice şi asistenţei promoţionale către diferite asociaţii rurale, deoarece gama de produse şi activităţi pe care acestea le încurajează reprezintă una din cele mai importante valori ale imaginii de marcă a României.

Reţeaua propusă de inspectori de dezvoltare regionali ai ONT îi vor sprijini pe furnizorii rurali individuali cu îndrumări privind dezvoltarea într-un context regional şi naţional mai larg. De asemenea, ei vor facilita înfiinţarea unor consorţii locale de promovare. În acelaşi timp, ei vor facilita colectarea datelor privind evenimente, puncte de atracţie şi activităţi prin intermediul reţelei locale CIT, pentru includerea în baza de date a turismului naţional şi a activităţilor promoţionale relevante.

10.4.6 Turismul de litoral

Staţiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde aşteptărilor vizitatorilor. Motivele care au condus la această situaţie au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus dezvoltarea staţiunilor în controlul şi administraţia statului s-a transformat în sute de activităţi comerciale mici şi mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele. În perioada de după privatizare, atât piaţa turistică internă, cât şi cea internaţională s-au maturizat şi necesită acum o gamă de produse şi servicii mai sofisticată. Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut de suferit.

Dificultăţile cu care se confruntă staţiunile sunt numeroase si ele includ:

• Cazare în cea mai mare parte de slabă calitate, în special în mari unităţi
• Un sezon foarte scurt, care înseamnă că se practică preţuri necompetitive, chiar până la limita pragului de rentabilitate
• Imposibilitatea atragerii şi păstrării personalului cu experienţă pentru un sezon scurt
• Concurenţa mare între hoteluri pentru obţinerea de turişti, în locul colaborării pentru a creşte afacerile
• Activităţi şi divertisment insuficient în interiorul şi în jurul hotelurilor şi staţiunilor, pentru a satisface cerinţele actuale ale pieţei
• Tendinţa hotelierilor de a capitaliza cererea în creştere a vizitatorilor de week-end pe seama pierderii unor afaceri cu grupuri de vizitatori în sejururi mai lungi şi într-un sezon mai lung
• Eroziunea plajelor – în unele staţiuni sunt în prezent de peste două ori mai multe locuri de cazare decât locuri pe plajă
• Infrastructură publică slab întreţinută
• Transport aglomerat şi insuficiente locuri de parcare
• Interese conflictuale ale concesionarilor plajelor şi furnizorilor de locuri de cazare
• Pierderea majorităţii curselor charter la Aeroportul Kogălniceanu

Sunt necesare eforturi permanente pentru atragerea furnizorilor de transport low cost la aeroportul din Constanţa pentru a creşte publicitatea făcută destinaţiei şi numărul de pasageri. Propunerea înfiinţării pe litoral a două instituţii de formare profesională în sectorul ospitalităţii ar putea rezolva problema personalului într-o oarecare măsură. Propunerea legată de înfiinţarea marelui centru de conferinţe la Constanţa poate, de asemenea, să contribuie la derularea afacerilor în extrasezon. Studiile pentru găsirea soluţiilor la problema eroziunii plajelor sunt în derulare, dar chiar şi dacă ele oferă soluţii salvatoare, va fi în continuare necesară creşterea activităţilor în afara plajelor pentru a satisface cerinţele pieţei actuale, care necesită ceea ce se numeşte în engleză „beach plus” – nu doar activităţi specifice de plajă, ci şi excursii suplimentare, activităţi de agrement pe ţărm, vizitarea punctelor de atracţie turistică, cumpărături etc.

Iniţiativele operatorilor individuali de promovare şi diversificare a ofertei lor de produse sunt esenţiale, dar pot rezolva numai parţial problemele fundamentale. Pentru a rezolva aceste probleme, autorităţile locale din fiecare staţiune trebuie să dezvolte, pe de o parte, planuri de turism integrate, pentru a da staţiunilor lor o direcţie clară de dezvoltare, care va satisface cerinţele pieţei actuale şi va oferi motive de extindere a sezonului turistic. Pe de altă parte, ar trebui să constituie companii de administrare a staţiunilor cu împuterniciţi ai acţionarilor ca să se preîntâmpine disputele şi deteriorarea calităţii şi varietăţii de servicii pe care proprietatea fragmentată a creat-o.

10.4.7 Turismul cultural

Formele de cultură din România reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Este imperios necesară întreţinerea şi restaurarea acestora pentru primirea vizitatorilor. Acest lucru necesită îmbunătăţirea facilităţilor de primire a turiştilor, interpretarea, precum şi asigurarea de puncte de vânzare şi de alimentaţie în locuri corespunzătoare.

Artele vizuale, fie că se află în muzee sau în galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare.

Evenimentele culturale şi folclorice prezintă un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcţionări durabile şi pentru a le păstra pentru generaţiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri şi evenimente tradiţionale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficienţe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea şi promovarea de circuite. Este necesară o colectare şi transmitere mai bună a informaţilor legate de astfel de evenimente.

Varietatea şi amploarea spectacolelor de divertisment, în special în marile oraşe, este excelentă. Preţurile şi posibilitatea de procurare a biletelor sunt atrăgătoare pentru turiştii străini în special. Însă trebuie îmbunătăţite semnificativ atât publicitatea cât şi modul de rezervare a biletelor. Este necesară crearea de puncte centralizate şi computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferinţă cu opţiune de rezervare prin internet.

10.4.8 Turismul activ

România oferă vizitatorilor săi o gamă largă de activităţi. Multe din acestea sunt reglementate, administrate şi promovate de asociaţii împreună cu autorităţile respective – vânătoare, pescuit, drumeţii, plimbări cu barca, golf, călărie etc. – şi intervenţia ulterioară nu mai este necesară. Însă în alte domenii este necesară îndrumarea şi asistenţa.

Excursiile

Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane, şi de autorizare a acestora ca fiind de actualitate şi sigure pentru excursionişti. Este o lipsă de coordonare în promovarea acestor oportunităţi de efectuare a excursiilor şi furnizarea informaţiilor indispensabile unui număr semnificativ de potenţiali vizitatori din România şi din străinătate. ONT şi administraţiile rezervaţiilor naturale, Romsilva, care se ocupă de paza majorităţii traseelor autorizate trebuie:

§ Să introducă un sistem naţional de trasare pe hartă a traseelor şi de colectare a informaţiilor de sprijinire a cerinţelor excursioniştilor

§ Cercetarea pieţei excursiilor

§ Dezvoltarea şi implementarea unei campanii de marketing al excursiilor

§ Revizuirea criteriilor de autorizare pentru excursii în vederea includerii tuturor informaţiilor, date GPS etc. necesare.

Sporturile de iarnă

Sporturile de iarnă sunt foarte la modă în România în ultimii ani. Aceasta a avut drept rezultat dezvoltarea rapidă a facilităţilor de schi şi a altor sporturi de iarnă în multe regiuni montane, adesea fără o planificare adecvată. Sunt numeroase exemple de presiune la nivelul infrastructurii pe plan local şi al mediului. Unele staţiuni sunt afectate de scurte (uneori chiar inexistente) sezoane de iarnă (din cauza lipsei de zăpadă care nu se poate întotdeauna remedia prin folosirea zăpezii artificiale). De multe ori, dezvoltarea s-a realizat fără cercetarea cererii pieţei.

Pentru a îmbunătăţi viabilitatea staţiunilor existente şi a împiedica dezvoltarea viitoare ineficientă, se recomandă:

§ Cercetarea cererii viitoare a pieţei

§ Controlul mai strict al planificării dezvoltării sporturilor de iarnă pentru a satisface cererea pieţei, prevenirea impactului nefavorabil asupra mediului şi infrastructura locală adecvată de susţinere

§ Luarea în considerare a vacanţelor şcolare în luna februarie pentru a compensa afacerile din extrasezon

Ciclismul

Ciclismul este din ce mai popular atât în România cât şi în regiune sau în altă parte a Europei. Se propune încheierea lucrărilor de întocmire a hărţii şi descriere a itinerarului de ciclism de-a lungul Dunării şi realizarea unei campanii promoţionale pentru acest itinerar. Aceasta ar trebui să atragă mai mulţi turişti în zonele relativ subdezvoltate ale ţării. De asemenea, ar trebui să stimuleze interesul pentru dezvoltarea unor itinerare suplimentare de ciclism în alte zone şi să acţioneze ca un proiect prototip.

10.4.9 City breaks în Bucureşti

În afară de a fi o destinaţie majoră de călătorie de afaceri, Bucureştiul are o mare atracţie pentru turismul de vacanţă. Capitala are multe din caracteristicile şi punctele de atracţie care au făcut din multe oraşe europene cunoscute destinaţii de city breaks. Există un mare potenţial de creştere a acestui gen de turism, în special în perioadele când sunt spaţii de cazare disponibile, cum ar fi în week-end, în perioada de vară, precum şi pe durata Crăciunului şi a Anului Nou. Sosirea vizitatorilor cu mijloace de transport low cost face ca acest gen de turism să fie din ce în ce mai atractiv.

Există câteva măsuri care vor încuraja această dezvoltare, cum ar fi:

• Înfiinţarea unui Centru de Informare Turistică care să vină în sprijinul unui număr crescând de vizitatori individuali
• Rezervarea de bilete, la nivel central, în cazul unor evenimente
• Realizarea unui tur al oraşului cu autobuze turistice şi îmbarcare / debarcare pe traseu
• Linii speciale de autobuz între aeroport şi centrul Bucureştiului, inclusiv gară

Prelungirea programului la evenimente importante, cum ar fi cursele de Formula 3, va influenţa pozitiv transformarea Bucureştiului într-o destinaţie atractivă.

Piaţa de turism de tip city break poate fi de asemenea extinsă către alte oraşe care îndeplinesc criteriile de acces, cazare, atracţii şi activităţi, precum oraşul Sibiu de exemplu.

10.4.10 Facilităţi de croazieră pe Dunăre

Traficul de croazieră pe Dunăre a crescut rapid şi a oferit multor turişti o primă impresie despre România. Facilităţile de primire de la punctele de acostare din România nu sunt la nivelul standardelor oferite de alte ţări prin care trece fluviul. Pentru a oferi o mai frumoasă experienţă turistică a vizitatorilor, sunt necesare următoarele măsuri:

• Constituirea unui punct central de informare a operatorilor de croaziere pentru a promova ofertele de croazieră etc.
• Coordonarea tarifelor şi cheltuielilor portuare într-un sistem uniform, competitiv cu alte ţări de pe Dunăre
• Îmbunătăţirea facilităţilor de acostare, de primire în porturi şi a accesului până la şi de la facilităţile de acostare

10.4.11 Circuite turistice

Pentru a estima numărul în creştere al turiştilor – în grupuri sau individual – propunem realizarea de circuite turistice în regiuni cu o imagine specifică şi cu o gamă largă de obiective turistice. Pentru a putea crea un circuit există o serie de cerinţe:

• Una sau mai multe „porţi” pentru uşurarea acesului în regiune
• Existenţa unui număr de oraşe – centre turistice cu legături rutiere sau feroviare bune între acestea
• O mare varietate de puncte de atracţie turistică, de destinaţii pentru plimbare, activităţi în fiecare oraş şi structuri de cazare de diferite nivele de calitate
• Locuri de vizitare, tururi, activităţi şi excursii în apropierea oraşelor turistice
• Facilităţi de cazare în zona rurală din apropierea oraşelor turistice

ONT, în cooperare cu autorităţile locale ale principalelor regiuni turistice şi ale furnizorilor de servicii turistice, trebuie să întocmească criterii detaliate pentru circuitele turistice, să colaţioneze datele şi să le prezinte într-un format atractiv pe internet şi în format imprimat împreună cu hărţile. Campaniile de promovare trebuie derulate pe baza circuitelor finalizate.

Trebuie remarcat faptul că circuitele turistice trebuie să includă cât mai multe oportunităţi şi nu să reprezinte o gamă redusă de opţiuni. Aceste destinaţii pot fi de asemenea marcate în teren prin folosirea de indicatoare turistice maro folosind un logo de circuit.

10.4.12 Turismul viticol

Regiunile viticole din românia sunt răspândite în întreaga ţară şi se află în apropierea a numeroase centre şi trasee turistice. Un număr de tour operatori din România oferă tururi specializate de turism viticol. Câteva podgorii oferă tururi şi degustări de vinuri atât pentru turismul de grup cât şi pentru turismul individual. Iniţial create ca un exerciţiu de publicitate acestea au devenit în unele cazuri atracţii turistice cu numeroase posibilităţi comerciale dincolo de promovarea podgoriei respective ca marcă.

Există de asemenea câteva muzee viticole, care prezintă tradiţie viticolă din România până în vremea dacilor.

Podgoriile trebuie încurajate să se dezvolte şi mai mult oferind experienţe turistice de înaltă calitate şi „gustoase” ca punte de atracţie turistică independente, care prezintă un interes special pentru vizitatori şi care nuanţează imaginea rurală şi de mediu plăcut a ţării.

Câteva drumuri ale vinului au fost create în special în Alba. Deşi puţini vizitatori este probabil să viziteze fiecare podgorie pe un anumit traseu, aceste trasee încurajează vizitatorii să meargă pe drumurile adiacente şi să se bucure de frumuseţea şi liniştea mediului rural. Acestea încurajează de asemenea folosirea structurilor de cazare şi a altor facilităţi turistice.

10.5 Servicii de informare

Sistem de semnalizare

Pentru a facilita orientarea numărului crescând al vizitatorilor individuali, sistemul de semnalizare turistică în culoarea maro trebuie introdus la nivelul întregii ţări. Este necesar un protocol naţional pentru instalarea acestor semne conform standardelor internaţionale. Se recomandă ca Ministerul Transporturilor să stabilească criterii de selecţie pentru semnalizarea turistică în culoarea maro, iar ONT să aibă responsabilitatea autorizării şi instalării semnelor la nivelul autorităţilor judeţene. Trebuie luate următoarele măsuri:

• Ministerul Transporturilor să specifice criteriile de semnalizare turistică incluzând tip, localizare, formă, precum şi solicitare, autorizare şi proceduri de amplasare
• Autorităţile judeţene să întocmească un plan de cerinţe de semnalizare turistică optimă în zona respectivă
• Prezentarea documentelor pentru finanţare prin Agenţiile Regionale de Dezvoltare
• Procedurile de solicitare să fie redactate pentru semnalizarea finanţată de sectorul privat cu descrierea produselor turistice comerciale şi a locaţiilor.

Centrele de informare turistică

S-a acceptat necesitatea unei reţele de centre de informare turistică îmbunătăţite (CIT) şi s-a alocat o anumită sumă din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea acesteia. În condiţiile unei tehnologii informatice avansate, turiştii se aşteaptă la informaţii când şi acolo unde doresc ei. Aceasta se poate realiza în etapa de pre-planificare, planificare (website) sau pe durata vizitei. CIT reprezintă o resursă valoroasă de furnizare a informaţiilor pe loc şi de influenţare a opţiunilor vizitatorilor. Ele pot avea influenţă asupra prelungirii duratei sejurului şi pot încuraja vizitatorii să revină.

Existenţa CIT-urilor se bazează pe informaţii coerente, imparţiale şi de actualitate. Dezvoltarea unei baze de date a turismului naţional reprezintă o resursă esenţială pe care CIT-urile o pot prelua fie direct, fie prin website-uri, care este de fapt înfăţişarea publică a acestei baze de date.

Vizitatorii se aşteaptă să plătească pentru unele servicii de informare, cum ar fi ghidurile şi hărţile, dar se aşteaptă să le poată cumpăra de la CIT-uri. De asemenea, se aşteaptă ca CIT-urile să facă rezervări pentru cazare şi să vândă bilete la evenimente. Trebuie să se stabilească ca CIT-urile să se angajeze în activităţi comerciale, atâta timp cât nu intră în concurenţă cu activitatea operatorilor de turism.

Trebuie stabilite standarde de informare şi se recomandă ca ONT să stabilească direcţii de funcţionare a CIT-urilor pe întreg teritoriul ţării şi să acorde asistenţă continuă autorităţilor locale şi altor sponsori în dezvoltarea CIT-urilor şi îmbunătăţirea sistemelor, inclusiv formarea profesională a personalului CIT-urilor.

Numai în mod oficial, dacă ONT îşi dă acordul, CIT-urilor li se va permite să afişeze semnul internaţional "i" care indică vizitatorilor că se pot aştepta la un nivel ridicat de servire oriunde îl văd afişat.

10.6 Statistică şi cercetare

Statisticile sosirilor de vizitatori străini au fost, în perioadele anterioare, la un nivel redus şi nu permiteau, de exemplu, a se face diferenţa dintre vizitatori zilnici şi turişti care au cel puţin o noapte de cazare. De asemenea, nu se cunoştea scopul vizitei. Va trebui introdus un nou sistem de colectare a datelor privind vizitatorii, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, având în vedere că oportunitatea tradiţională de numărare a vizitatorilor la graniţă nu mai este de actualitate. Deşi toate acestea determină ca procesul de colectare a datelor să fie mai complex, reprezintă în acelaşi timp o oportunitate de a include în acest proces date precum scopul vizitei, ţara de provenienţă, etc. Sunt necesare îndrumări din exterior cu privire la metodologia optimă pentru colectarea acestor date.

Nu au existat mijloace corecte de calculare a cheltuielilor vizitatorilor străini, iar Banca Naţională a României este foarte interesată să se remedieze această situaţie pentru a avea informaţii mai corecte pentru balanţa de plăţi. Aceasta va implica probabil introducerea unui studiu al ieşirilor. Pentru cheltuielile turismului intern, cea mai bună soluţie ar fi extinderea actualului studiu al gospodăriilor. Totuşi, în ambele cazuri, este necesară asistenţa tehnică pentru a dezvolta cea mai bună metodologie.

Un studiu continuu al ieşirilor va fi de asemenea necesar pentru a detalia informaţiile privind profilul vizitatorilor, activitatea desfăşurată în România şi satisfacţia decurgând din vizită. Aceasta este o cerinţă de bază în accesarea datelor pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor şi pentru obiective de marketing. Acestea se pot combina cu procesul de colectare a datelor privind cheltuielile.

Colectarea datelor privind cazarea şi gradul de ocupare trebuie prelucrată. Unele informaţii colectate în mod curent sunt de uz limitat. Totuşi, gradul de ocupare a spaţiilor de cazare pe zone şi tip de cazare trebuie îmbunătăţit, iar rezultatele trebuie transmise înapoi la sector, pentru a facilita propria evaluare a rezultatelor şi planificarea viitoare.

De asemenea, o cercetare suplimentară poate fi necesară pentru a completa cerinţele sistemului de Cont Satelit al Turismului, care trebuie să ofere o mai bună evaluare a impactului economic general al turismului, şi să permită compararea din punct de vedere al performanţei cu alte destinaţii turistice.

Organizaţia Naţională a Turismului trebuie să-şi consolideze competenţele statistice şi de cercetare şi, fie că lucrează cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism (INCDT), fie independent, trebuie să dezvolte un program de evidenţă a cercetării de piaţă, a cercetării segmentelor de piaţă şi a studiilor de evaluare a activităţii, pe baza cărora să-şi planifice mai bine activităţile de marketing.

10.7 Marketingul destinaţiei

ANT nu dispune în prezent de o strategie clară bazată pe înţelegerea deplină şi aprofundată a caracteristicilor şi tendinţelor pieţei pentru marketingul României. O serie de studii de piaţă s-au derulat în anul 2006, dar rezultatele şi concluziile nu au folosit până acum în formularea unei strategii sau a unui program coerent de marketing şi promovare, pe baza unor categorii de pieţe – sursă.

Mixul activităţilor curente de marketing şi promovare (de exemplu birourile din străinătate, participarea la târguri de turism, website, materiale promoţionale, publicitate) nu este coordonat şi nu este destinat realizării unor obiective strategice specifice. Aceste activităţi tind să fie desfăşurate în stil ad hoc, dezordonat.

ANT nu stabileşte direcţii strategice nici pentru birourile sale din străinătate – în ceea ce priveşte poziţia pe piaţă şi obiectivele de segmentare – şi nu acordă suficientă susţinere pentru funcţionarea acestora. Nu există un sistem de criterii pentru performanţa birourilor din străinătate sau pentru evaluarea eficienţei costurilor de funcţionare a acestora.

Consumatorii de pe pieţele – sursă de turişti folosesc din ce în ce mai mult căutarea şi rezervarea pe website conform cerinţelor lor de călătorie. Funcţionarea birourilor cu acces din stradă pentru promovarea destinaţiei nu mai este deci un sistem rentabil din punct de vedere al costurilor, pentru pătrunderea pe piaţă şi tot mai multe destinaţii renunţă la el.

Reprezentarea României pe website –ul turismului este slabă: stilul şi forma de prezentare a www.romaniatourism.com este aparent depăşită, iar ţara nu este la fel de bine reprezentată cum sunt ale ţări concurente pe website – urile lor.

Programul amplu şi de curând extins de participare la târgurile de turism din străinătate nu este urmărit sau evaluat în ceea ce priveşte rezultatul exprimat prin creşterea fluxului de turişti sau a veniturilor din turism pentru ţară. Impactul şi eficienţa programului nu se cunosc.

Există o expunere insuficientă a României şi ofertei sale de produse turistice în media principalelor pieţe – sursă de turişti, conducând la – în cel mai bun caz – o percepţie neclară a ţării ca o serioasă şi originală destinaţie turistică. În consecinţă, tour operatorii nu constată o creştere rapidă spontană a cererii pentru România din partea clienţilor fideli şi nu acţionează activ pentru introducerea unor noi programe în ţară.

Cunoaşterea în profunzime a României şi a ofertei sale de produse turistice este slabă în rândul tour operatorilor şi personalului din agenţiile de turism de pe principalele pieţe – sursă de turişti. Aceşti angajaţi nu pot “vinde” o destinaţie despre care au, în cel mai bun caz, cunoştinţe superficiale.

România nu are nici o imagine clară sau puternică pe piaţă, iar marca destinaţiei transmite mesaje amestecate. “Simply surprising” se referă la faptul că vizitatorii au în mod specific experienţe în ţară care le depăşesc aşteptările, dar nu menţionează că surprizele pot să fie şi neplăcute.

În prezent, instituţia nu este privită favorabil ca organizaţie de marketing nici de sectorul privat al turismului, nici de administraţiile locale din ţară. Fără să-şi modifice structura, personalul şi sistemele, nu va reuşi să realizeze parteneriate de lucru apropiate şi productive, necesare pentru stabilirea României ca destinaţie turistică majoră.

Se recomandă următoarele schimbări în abordarea marketingului:

• Pieţele – sursă de turişti trebuie clasificate în categorii pe baza mărimii oportunităţii de piaţă pentru România pe termen scurt, mediu şi lung, în funcţie de un sistem de clasificare pe trei niveluri:

- Pieţe primare/prioritare, cum ar fi Germania, Austria, Italia, Franţa, marea Britanie/Irlanda, Ungaria, Rusia şi SUA,

- Pieţe secundare, cum ar fi ţările scandinave, ţările din Benelux, peninsula Iberică şi alte ţări UE,

- Pieţe de oportunitate, cum ar fi China, Japonia, alte ţări (conform identificării prin cercetare).

• Se recomandă elaborarea unei strategii bazate pe un număr de segmente de piaţă stabilit ca obiectiv, ca urmare a unui studiu al tendinţelor din turismul internaţional – acestea trebuie verificate şi modificate conform indicaţiilor pentru studiile de cercetare a pieţei propuse mai jos. Principalele segmente de piaţă identificate sunt:

Intenţional & Intern

- city breaks în Bucureşti şi, în timp, în alte oraşe unde funcţionează transportul low cost

- afaceri (inclusiv conferinţe) în Bucureşti şi alte centre comerciale sau industriale conform dezvoltării afacerilor ca urmare a integrării României în UE

- staţiunile de pe litoralul Mării Negre – atât turişti interni, cât şi turişti de pe principalele pieţe internaţionale din Germania, Franţa şi Scandinavia, pe măsură ce staţiunile se modernizează şi se dezvoltă activităţi diversificate

- piaţa de cură şi tratament – cu staţiunile balneare existente, dezvoltate pentru a atrage cele mai potrivite subsegmente de piaţă

- turism cultural şi de patrimoniu – probabil cea mai largă oportunitate de piaţă concentrată pe o serie de “puncte centrale” sau “puncte de intrare” şi în forma “circuitelor turistice” fie în jurul “centrelor de atracţie”, în apropierea unui singur obiectiv, fie făcând legătura între mai multe obiective

- aventură şi sport – în principal vizând grupuri de tineri

Internaţional (în principal)

- activităţi în natură şi legate de comunitatea locală, sate de vacanţă etc. (generic numit ecoturism, sau mai corect, geoturism), cum ar fi operaţiuni la scară mică până la medie în diferite părţi ale ţării (în special în Carpaţi şi Delta Dunării) şi organizate sub formă de atracţii individuale şi ca parte a circuitelor de ecoturism

- tineri turişti – nici o ţară europeană nu s-a gândit să se identifice ca principală destinaţie pentru tineri turişti. România oferă o gamă corespunzătoare de activităţi în aer liber – atât vara cât şi iarna; are un program în creştere de manifestări muzicale, sportive şi alte evenimente în Bucureşti şi în alte locuri din ţară; şi oferă costuri relativ scăzute. Toate acestea sunt atribute care atrag tineri turişti

Intern (în principal)

- sporturi de iarnă – în paralel cu interesul crescând pentru recreerea în aer liber în rândul românilor. Totuşi, există un potenţial redus de creştere pe pieţele internaţionale datorită pârtiilor de joasă altitudine şi lipsei garanţiei zăpezii, precum şi accesului relativ dificil în comparaţie cu alte centre europene de schi

- parcuri de recreere sau tematice – dezvoltate la periferia majorităţii centrelor urbane şi staţiunilor (de exemplu Bucureşti, Constanţa) pentru a oferi facilităţi diverse de divertisment. Exemplele ar putea include parcuri acvatice, parcuri de distracţii cu atracţii gen train-russe, parcuri culturale (ultima fiind o atracţie şi pentru pieţele de turişti internaţionali).

• Trebuie realizat un studiu de piaţă detaliat al pieţei de wellness şi al diferitelor forme de interes sau activitate “soft” şi “hard” pe care le îmbracă, de exemplu de la oportunitatea de odihnă şi relaxare într-un amplasament natural virgin, cu plimbări uşoare, masaj, disponibile (“soft”), până la toată gama de tratamente medicale – chirurgicale – (“hard”). Facilităţile specializate ale staţiunilor balneare din ţară trebuie apoi corelate cu potenţialul evaluat şi recomandările făcute, astfel încât fiecare subsegment diferit al pieţei de wellness din aceste staţiuni să se concentreze pe propria renovare, modernizare şi dezvoltare viitoare.

• Trebuie realizate studii de cercetare de piaţă în serii eşalonate asupra pieţelor de turişti primare/prioritare, secundare şi de oportunitate, pentru a constata:

- mărimea şi potenţialul pieţei (inclusiv prognoze),

- profilul şi caracteristicile segmentelor de piaţă cheie care trebuie vizate,

- evaluarea mixului viitor posibil dintre pachetele turistice şi turiştii pe cont propriu

- evaluarea eficienţei diferitelor instrumente şi tehnici de marketing, promovare şi relaţii publice în transformarea potenţialului segmentelor de piaţă cheie.

• Trebuie efectuat un studiu de analiză imediat cost – beneficiu a reţelei de birouri din străinătate ale ministerului, în special în ceea ce priveşte:

- Amplasarea birourilor – la stradă sau nu

- Personalul angajat direct sau contractele de reprezentare sau de marketing cu firme locale

- Sistemul de raportare dintre birourile din străinătate şi sediul central

- Evaluarea activităţilor de marketing şi promovare desfăşurate

- Definirea standardelor şi criteriilor de performanţă cu ajutorul cărora se poate măsura, urmări şi evalua eficienţa birourilor.

• Îmbunătăţirii website-ului destinaţiei turismului naţional trebuie să i se acorde o atenţie prioritară.
• Programul de participare la târguri internaţionale de turism trebuie redus până la nivelul pieţelor primare şi de oportunitate – prima categorie pentru a creşte pătrunderea pe piaţă, iar cea de a doua pentru realizarea conştientizării pieţei şi stimularea interesului. În acelaşi timp, trebuie stabilit un set de criterii de evaluare pentru a determina eficienţa costurilor de participare.
• Tratarea percepţiei slabe a României pe pieţele – sursă de turişti printr-o extindere de anvergură a programului de vizite, a reprezentanţilor mass-media pe toate pieţele vizate.

• Un program anual semnificativ de călătorii în scop de educare şi cunoaştere pentru personalul tour operatorilor şi principalelor agenţii de turism. Participanţii trebuie selectaţi pe baza capacităţii lor de a face afaceri pentru România.

• Direcţia de promovare din cadrul ONT trebuie restructurată sub forma unei Direcţii de Marketing şi Promovare, care să pună un accent deosebit pe:

- Statistici şi cercetare de piaţă asupra segmentelor şi pieţelor - sursă,

- Responsabilitatea pentru fiecare din pieţele – sursă sau grupe de pieţe printr-un sistem de “inspectori de birou” care să lucreze cu birourile din străinătate şi reprezentanţii pieţei,

- Marketing digital – dezvoltarea şi menţinerea website-ului,

- Dezvoltarea industriei în cadrul României – printre altele prin intermediul încurajării iniţiativelor şi programelor de parteneriat public/privat.

• Angajarea unei agenţii specializate pentru explorarea a tot ceea ce înseamnă imaginea şi marca destinaţiei României. Atributele cheie şi resursele trebuie integrate în conceptul de imagine şi marcă, dezvoltat în mod distinct, care să permită României să se diferenţieze de competitorii din regiune. Este de asemenea important ca aceste concepte dezvoltate să poată servi drept “ mărci de casă” pentru o serie de submărci aferente temelor interesului sau atracţiilor turistice din întreaga ţară, cum ar fi Transilvania, Maramureş. Aceste submărci trebuie dezvoltate ca parte a procesului şi vor necesita un larg dialog între agenţia angajată şi minister, precum şi cu autorităţile regionale şi locale. Nu trebuie ca cele 8 agenţii regionale de dezvoltare să-şi dezvolte mărci turistice independent, pentru propriile lor zone şi produse turistice, pentru că temele sau interesele de turism nu se încadrează perfect în graniţele politice sau administrative.

• Un program de marketing şi promovare susţinut, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cele internaţionale, care să fie astfel conceput încât să poată valorifica potenţialul României pe pieţele şi segmentele de piaţă identificate. Acesta va cuprinde trei componente:

- Public - Reclamă şi activităţi promoţionale (publicitate media contra cost, materiale promoţionale, website, târguri de turism),

- Comerţul cu produse turistice - Activităţi de publicitate şi promovare pentru vânzări de produse turistice (reclamă comercială, bibliotecă vizuală foto/audio, susţinerea tour operatorilor, promovări mixte, târguri de turism, vizite de cunoaştere), şi

- Mass media - Relaţii publice (reprezentare în străinătate, articole de presă, rezumate şi scrisori de informare, vizite media, sprijinul din partea celebrităţilor, evenimente de publicitate).

Pe termen scurt, accentul pe pieţele internaţionale se va pune mai mult pe dezvoltarea imaginii, şi mai puţin pe promovarea intensă a produselor specifice – permiţând astfel progresul diferitelor produse din punct de vedere al dezvoltării şi îmbunătăţirii acestora; în acelaşi timp pentru piaţa internă este necesar un program mai intens de marketing şi promovare pe baza produselor, pentru a restrânge fluxul de vacanţe ale românilor către destinaţii străine.

10.8 Mediul

Mediul natural, virgin reprezintă probabil cea mai de preţ resursă a României ca destinaţie turistică. În mod regretabil, acesta este afectat de practici negative, care reprezintă o adevărată ameninţare pentru imaginea ţării. Primul aspect îngrijorător este colectarea improprie a deşeurilor. Se impun o serie de măsuri:

• respectarea cu stricteţe a reglementărilor de colectare a deşeurilor,
• stoparea rapidă a deversării apelor reziduale netratate direct în râuri şi cursuri de apă
• restricţionarea utilizării pungilor şi sticlelor din plastic prin introducerea sistemului de încărcare sau depozitare obligatorie
• extinderea iniţiativelor localizate de 'curăţenie' în cadrul unei campanii naţionale
• introducerea unei competiţii 'România înflorită' pentru încurajarea plantării de flori şi arbuşti, în vederea creşterii atracţiei oraşelor şi satelor şi creşterii mândriei civice
• controlul strict al animalelor fără stăpân

10.9 Politica de investiţii

România prezintă o situaţie mai favorabilă în ceea ce priveşte mediul de investiţii decât multe alte ţări din regiune. Ratele de TVA şi impozitul pe profit sunt în general scăzute, iar sectorul cazării se bucură de avantajul unui TVA de 9%. Prezenţa multor bănci europene şi existenţa unui sector bancar românesc sănătos înseamnă că facilităţile de creditare devin mai competitive.

România a beneficiat deja de multă susţinere prin finanţări pentru turism, programele PHARE şi SAPARD reprezentând exemple principale în acest sens, dar şi un important sprijin strategic din partea altor agenţii. Aceste facilităţi s-au încheiat în prezent. Totuşi, Fondurile Structurile Europene vor continua să ofere sprijin financiar din 2007 până în 2013.

O mare parte din investiţiile în mari hoteluri noi sau hoteluri renovate a venit din partea investitorilor români, dar implicarea unor renumite companii hoteliere internaţionale a contribuit la creşterea ponderii turismului în investiţiile străine.

Mulţi investitori de pe plan local s-au implicat în turism, în special în sectorul pensiunilor, dar adesea având experienţă limitată în industria ospitalităţii. În timp ce acest gen de investiţii este binevenit, este în mod clar necesară îndrumarea pentru a încuraja investiţiile viitoare şi a evita erori costisitoare. Din acest motiv, se recomandă numirea unor consilieri pentru dezvoltarea turismului la nivel regional, care să lucreze împreună cu departamentele de planificare ale autorităţilor locale şi Agenţiile Regionale de Dezvoltare, precum şi cu investitori individuali.

În scopul atragerii unor investiţii de mai largă anvergură, se recomandă ca, peste 2 ani, ONT să organizeze primul dintr-o serie de Forumuri de Investiţii în Turism, împreună cu Camerele de Comerţ şi UNDP, care are o experienţă deosebită în acest domeniu. Pentru pregătirea acestei oportunităţi de investiţii standardizate, profilurile trebuie dezvoltate de autorităţile locale şi Agenţiile Regionale de Dezvoltare, reflectând oportunităţile identificate în planurile regionale de dezvoltare a turismului.

11. Cadrul legal

Există în prezent o abundenţă de legi cu referire directă la turism. Se propune ca acestea să fie unificate pentru a îndepărta orice anomalie, pentru simplificarea înţelegerii şi creşterea posibilităţii de implementare. În acelaşi timp, se recomandă adoptarea unor noi legi, referitoare la:

• Înfiinţarea Organizaţiei Naţionale a Turismului ca organism semi-independent, finanţat de stat, raportând unui Consiliu de Administraţie din sectorul privat/public, condus de Secretarul de Stat pentru turism, fără constrângeri oficiale asupra personalului de pe diferite niveluri şi cu abilitatea de a procura fonduri.
• Un sistem anual de autorizare şi clasificare, excluzând clasificarea restaurantelor şi a unităţilor de alimentaţie publică; stabilirea unui număr raţional de criterii pentru cazare; integrarea standardelor de calitate pe baza unor criterii subiective, dar şi fizice; perceperea de taxe pentru autorizare.
• Transferul monitorizării discotecilor către autorităţile locale
• Autorizarea Centrelor de Informare Turistică de a se angaja în activităţi comerciale, cum ar fi rezervări de cazare, vânzarea ghidurilor turistice şi a materialelor de promovare.
• Anularea cerinţei faţă de staţiuni de a dispune de existenţa fizică a unui Centru de Informare Turistică
• Acordarea responsabilităţii autorităţilor locale pentru dezvoltarea şi promovarea turismului în zona aflată în administraţia acestora şi asigurarea de facilităţi şi servicii turistice la standarde ridicate pentru vizitatori.

12. Strategia de implementare

Obiectiv

Master Planul pentru dezvoltarea turismului naţional va deveni viabil numai dacă va fi implementat într-un interval de timp. Nu este nevoie ca doar câteva elemente ale planului să fie puse în aplicare. Măsurile recomandate sunt foarte mult interconectate şi dependente una de alta. Pentru a asigura ca elementele esenţiale să nu fie neglijate, este necesară stabilirea acestei strategii de implementare şi a procedeelor ei.

Grupul de implementare

Acest grup cuprinde:

§ Secretarul de Stat pentru Turism – Preşedinte

§ 10 membri reprezentând ministere, autorităţile regionale şi locale şi principalele domenii ale sectorului privat

§ Directorul General pentru Dezvoltare din ONT – Secretar

şi va fi susţinut de Departamentul de Dezvoltare al ONT.

Grupul de implementare se va întruni la interval de 3 luni, pentru:

§ Analiza progresului faţă de fiecare din măsurile stabilite în Master Plan

§ Comunicarea cu agenţiile sau persoanele care fac parte din organizaţia "de conducere" în situaţia în care nu s-a obţinut un progres satisfăcător, pentru a afla motivele şi a oferi asistenţă

§ Elaborarea, după fiecare întâlnire, a unui raport privind progresul implementării Master Planului ce va fi înaintat ministerului responsabil cu turismul şi industria turismului

Agenţiile de Dezvoltare Regională vor avea un rol cheie în procesul de implementare deoarece acestea reprezintă punctul de acces pentru multe din sursele de finanţare necesare.

13. Plan de acţiune

Măsurile cuprinse în Planul de acţiune de mai jos sunt prezentate în ordinea priorităţii şi în funcţie de tipul lor:

• Imediate,
• Termen scurt (iniţiate până la finele lui 2008),
• Termen mediu (iniţiate înainte de 2013),

Un domeniu special, cum ar fi staţiunile balneare, poate include una sau mai multe secţiuni imediate, pe termen scurt sau pe termen mediu.

Numerele de referinţă se referă la secţiunile corespunzătoare ale versiunii complete a Master Planului, nu la aceste Concluzii Principale.

"Durata" reprezintă durata anticipată de timp a măsurii, indiferent când începe.

"Conducerea" este organizaţia considerată a corespunde cel mai bine cerinţelor de întocmire a propunerilor, de a căuta finanţare şi de a conduce implementarea măsurilor.

"Parteneri" sunt cei care pot ajuta la implementarea măsurilor, conform listei.

"Finanţarea " reprezintă indicarea surselor care pot fi abordate pentru finanţare. Solicitările de fonduri trebuie să îndeplinească criteriile relevante de eligibilitate. Includerea pe liste nu reprezintă o garanţie pentru aprobare.

"Criterii de succes" sunt indicatori de evaluare a reuşitei implementării în totalitate a măsurilor.

AT = Asistenţă Tehnică

MIMMCTPL = Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi

Profesiuni Liberale

INSR = Institutul Naţional de Statistică din România

INCDT = Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism

GTZ = Gemeinschaft fuer Technische Zusammenarbeit

UNDP = Programul Naţional Comun de Dezvoltare

ESF– HRDOP = European Social Fund HRD Operational Programme – Programul Operaţional Fondul Social European – Dezvoltarea Resurselor Umane

EU-SF ROP = European Union Structural Funds Regional Operational Programme - Programul Operaţional Regional pentru Fonduri Structurale al Uniunii Europene

G.3 National Tourism Development Master Plan - Action Plan

PRIORITY - IMMEDIATE
No	Discipline / Objective	Action	Rationale	Duration	Lead	Partners	Funding	Success Criteria
	STRUCTURAL ARRANGEMENTS
1. Ref. F 2.2.2.1	Establish a semi-autonomous National Tourism Organisation reporting to a Private / Public sector Board chaired by the State Secretary of the Ministry with responsibility for Tourism.	Introduce legislation to establish a new government funded national tourism organisation under a private/public sector Board with development, marketing and HRD responsibilities and authority to receive external funding	Involvement of the industry in the management of the NTO should ensure better collaboration and swifter progress industry wide	6 months	MIMMC- TPL	State Secretary at NTA	n/a	Legislation by spring 2008
2. Ref. F 2.2.2.5	Enable private sector tourism interests to collaborate better with the public sector	Facilitate a gathering of industry associations to form a Confederation of Tourism Associations	Allow the industry to address government with a unified voice and achieve better collaboration	6 months	MIMMC- TPL	Tourism Industry Associations	n/a	By end 2007
3. Ref F 2.2.2.3	Recruit technical assistants to help establish new NTO	Tender for a series of Technical Assistants through an NGO or consultancy	To build the capacity of the new NTO staff will require long term technical assistance	Tender 3 months	MIMMC- TPL	NTO	Own resources	Bids received by end 2007
	NTO Offices
4. Ref. F 2.2.2.1 & F 7.3.2	Evaluation of the operations of the NTO offices abroad with a view to reorganizing the network	Cost benefit analysis study to examine: street level vs. non-street level sites; use of Romanian staff vs. marketing representation contracts; reporting systems between offices and HQ; effectiveness of marketing and promotional programmes; and definition of performance benchmarks/criteria	To determine the optimal form of representation abroad and to establish a system of performance measurement	6-9 months	NTO	Private sector associations	Own resources	Study complete by spring 2008
	PLANNING AND INFRASTRUCTURE
5. Ref F 4.1.1	To provide a national strategic planning context for tourism development	Complete Section 6, Tourism, of the National Spatial Plan	To provide a national strategic planning context for tourism development	Ongoing	Ministry of Develop-ment and Public Works	NTO	n/a	End of 2007
	HUMAN RESOURCE DEVELOPMENT
	HRD Organisation and Coordination
6. Ref F 3.5.4	EITHER Create one focal point of all HRD and training activities to initiate, organise, coordinate and monitor all training activities OR	§ Establish a strong HRD, Training and Tourism Awareness department within a new National Tourism Organisation § Establish a National Hospitality and Tourism Training Advisory Committee OR	In order to ensure hospitality training keeps up to date with industry needs a strong private:public sector partnership is needed to oversee developments	Ongoing	MIMMC- TPL + TA Master Plan Task Force	-	Own resources	Committee established by end 2007
	Create a separate independent NGO body to initiate, organise and coordinate Tourism Awareness Training and Industry Upgrading Training through its mobile training team	§ Establish a Mobile Hospitality Training Foundation (MHTF), headed by a Managing Director, employing trained and qualified mobile trainers, controlled by a Management Board, representing public and private sector	To establish a new (parastatal) National Tourism Organisation with a strong HRD department, will take some time and effort. In order to be able to act fast in implementing the recommended actions an independent NGO should be created.	-	MIMMCTPL +TA Master Plan Task Force	Private sector associations	National budget	Foundation established by end 2007
	Tourism Awareness	“ROMWELCOME” programme
7. Ref F 3.3.3	Develop general tourism awareness and visitor satisfaction for industry staff	§ Train mobile trainers and develop courses on tourism awareness and visitor satisfaction (TA Expert) § Conduct tourism awareness training seminars within the industry (Mobile Trainers) § Conduct applied training seminars on hospitality and tourism awareness and guest satisfaction for spa resort employees, including medical and para-medical staff (Mobile Trainers)	A Train-the-trainer approach will have the best possible multiplier effect, because of the high quantities and the language barrier. The implementation of this programme is a continuous process which will take at least some years	5 weeks 2-3 years	NTO/HRD or MHTF NTO/HRD or MHTF	TA Trade Associations	ESF - HRDOP ESF - HRDOP ESF - HRDOP	Mobile trainers trained and operational
	Upgrading Existing Skills
8. Ref F 3.5.8	Capacity building and Institutional strengthening of the NTO	§ Upgrade tourism administration and organisation skills (planning and development, research and statistics, marketing and promotion, etc.). TA expert and local trainers.	In order to create a strong NTO, implementing government policy and strategy and provide services to the private sector, qualified NTO staff is a critical factor	2 years	NTO/HRD +TA	-	ESF - HRDOP	2 staff trained per month 2007 to end 2008
9. Ref F 3.5.7	Train the existing Tourist Information Officers in Tourist Information and Visitor Centre operations	§ Upgrading course on Tourist Information skills through external TA expert together with 3 local trainers.	Providing Information to Tourists is a skill. This includes collection, preparing, producing and displaying tourist information.	3 months	NTO/HRD +TA	County and town councils	ESF – HRDOP	First course run by end 2007
	PRODUCT ENHANCEMENT
	Bucharest City Breaks
10. Ref F 4.10 & F 4.8.2	Generate off-peak (particularly weekend) tourism to Bucharest	Open a TIC in central Bucharest with satellites at the airports Develop a central reservations facility (box office) for all main performing arts venues and events Provide a dedicated non-stop bus shuttle service between the airports and central Bucharest connecting to all flights Provide a hop on hop off bus tour of Bucharest Develop an marketing campaign for City Breaks in Bucharest	Bucharest has potential to emulate other European City Break destinations. Hotels need to improve weekend, summer and Christmas/New Year occupancy. A short break to Bucharest can inspire repeat visits to other parts of the country.	1 year	Bucharest City Council	Airlines, hotels, arts venues, NTO	EU-SF ROP 5.3 Local authority and private sector Local authority and private sector. EU-SF ROP 5.3	TIC with box office open by 2008. Airport shuttle operational by 2008. Tourist bus operational by 2008. Marketing campaign by 2008.
	Coastal Tourism
11. Ref F 4.7	Attract low cost carriers to Constanta	Continue negotiations with low cost carriers to establish a number of high profile routes attractive for independent travellers	Low cost carriers have a proven track record of generating traffic and also generate much awareness for their destinations.	6 months	Constanta airport	Constanta County Council	Own resources	2 carriers operating by end 2008
	Danube Cruises
12. Ref F 4.11	To provide common systems of charging and administrative operations to cruise operators for all Romanian Danube ports	§ Convene annual meetings of all relevant Danube authorities and operators to agree solutions to common issues regarding Danube Cruise traffic	Compete more effectively with other Danube ports and make Romania a preferred destination for operators	Annual	NTO	Port, Naval and local authorities, Naval Department of Ministry of Transport, tour and cruise operators, Die Donau Association	NTO	Meeting before end 2008
	Hiking
13. Ref F 4.9.2	To publicise the considerable opportunities for hiking in Romania and make all requisite information available.	Prepare development plan for trail mapping and data collection. Rationalise the network of hiking trails in protected areas	First stage in hiking development programme	3 months	NTO and Administ-rators of nature reserves and national parks	SALVAMONT and local authorities	EU-SF ROP 5.3 and own resources	Plan by end 2007.
	MICE
14. Ref F 4.4	Produce feasibility studies for international conference centres in Bucharest and Constanta	Appoint specialist consultants to research the international meetings market and identify the optimum size and configuration of conference centres for Bucharest and Constanta Prepare outline design specifications and costs of appropriate centres	Bucharest is the only EU capital without a purpose built conference centre capable of handling major international meetings and conventions. Its construction would bring significant additional business to Bucharest and first time visitors to the country. Constanta needs additional attractions to generate off season business for coastal hotels. The local and regional meetings market represents an opportunity for this.	3 months	NTO	Primarii of Bucharest and Constanta with Romanian Convention Bureau	Own resources	Studies complete by spring 2008
	Spa Resorts
15 Ref F 4.5 & F 7.1.3.2	Identify market needs, potential and means of promoting to it.	§ Market research into the domestic and foreign market demand for traditional spa treatment; expectations of foreign markets of spa resorts; communications channels to spa clients	To determine if a foreign market can be developed and specify product enhancements needed to appeal to it. Identify promotional channels	3 months	NTO	Spa Owners Association	EU-SF ROP 5.3	Research complete by spring 2008
	Winter Sports
16 Ref F 4.9.3	Improve the viability of current facilities / resorts and ensure future expansion responds to market needs	§ Commission research into future market demand for winter sports to assist in planning of facility and resort expansion	New facility development should be contingent on proven demand	6 months	NTO	Local authorities	EU-SF ROP 5.3 and own resources	Study by spring 2008
	INFORMATION SERVICES
17 Ref F 2.2.2.4	Establish a national tourism database	§ Establish a computerised tourism information database with sections updated by TICs, NTO licensing department and other authorised providers § Provide data outputs to websites, TICs and other users.	This database is the source of data for websites, promotional materials and TICs	6 months and on-going	NTO	TICs and industry associations	EU-SF ROP 5.3	Database operational mid 2008
	STATISTICS AND RESEARCH
	Statistics
18 Ref F 1.2 -3	Expansion to and improvement of existing tourism statistics collecting	§ Provision of international technical assistance to NTO and RNIS	To advise upon the introduction of new data collection methodology and techniques	3 months	NTO/RNIS	Border Police Ministry of Transport NIRDT	EU-SF ROP 5.3 and own resources	New systems operational for 2009
	DESTINATION MARKETING
19 Ref F 7.3.5	Upgrade and increase the presence of, and availability of information on, Romania’s tourism electronically	§ Update and redesign the national tourism websites in line with tourist markets’ needs and interests. § Develop material for website offshoots from the parent sites for major markets. § Study and select for subscription all independent travel and tourism websites.	To address the increasing trend for consumers to access the internet to research and book their travel and tourism destinations and arrangements	Immediate and ongoing	NTO	Private sector associations	EU-SF ROP 5.3	Annual increase of 10% in site visits
20 Ref F 7.3.3	To refine the programme of participation at foreign travel and tourism fairs to improve cost effectiveness	§ Reduce tourism fair participation abroad by concentrating initially only on primary and opportunity markets. § Establish a set of targets to be met (relating, for example, to new contacts generated and bookings achieved). § Set criteria to be fulfilled by private sector participants as a condition for their subsidised participation	To reduce wastage in respect of tourism fair participation and to establish monitoring and evaluation systems to enable cost effectiveness to be assessed.	Immediate and ongoing	NTO	Private sector associations	Own resources	Fair targets met
21 Ref F 7.3.3	To create a strong destination image through the development of a powerful, coherent and persuasive brand	§ Appointment of a specialist international brand development creative agency to research and define Romania's national tourism brand, and § Define a strategy for its launch	To establish the perception in international & domestic tourist markets of Romania as a destination offering a diverse and distinctive range of tourism products of special appeal to current tastes	6 months	NTO	Private sector associations, Regional Development Agencies, County and Town Councils	EU-SF ROP 5.3	New brand adopted and used by Romanian and international operators
22 Ref F 7.3.11	To access the necessary technical and management expertise to develop, direct and coordinate the programme of marketing and promotional activities	§ Recruitment of an International Tourism Marketing Specialist to assist the NTO Marketing Directorate become established and proficient.	Outside assistance is needed in view of: the scale of the institutional changes and relationship building needs (between the NTO and the tourism private sector); and the depth of the knowledge required of tourism marketing trends, techniques and tools.	Minimum 2 years	NTO	Private tourism sector and all other tourism stakeholders	EU-SF Program Access 6	Fully functioning NTO marketing division by end 2009
	ENVIRONMENT
23 Ref F 8.1	To remove unsightly and unhealthy waste	§ Give priority to the enforcement of disposal of waste by public and private sectors in an environmentally sound manner	The many open waste dumps and illegal waste disposal does great damage to the image of Romania	1 year	Ministry of Environ-ment and Sustainable Develop-ment	County and local authorities	National and local budgets	More rigid enforcement by end 2008.
24 Ref F 8.1	To remove the cause of much non bio-degradable litter	§ Introduce legislation to reduce the circulation of plastic bags and bottles	By charging for bags and placing deposits on bottles consumers are encouraged to dispose of them properly	1 year	Ministry of Environ-ment and Sustainable Develop-ment	NTA	n/a	Legislation proposed by end 2008
25 Ref F 8.2	To cease the practice of discharging waste water direct into waterways.	§ Expedite implementation of waste water treatment facilities	Apart from a localised health hazard impacting on tourists clean waterways are needed as a tourism asset	1 year	Ministry of Environ-ment and Sustainable Develop-ment	NTO	n/a	Treatment plants opening according to planning schedules.
26 Ref F 8.5	To remove the health and safety risk posed by stray dogs in Bucharest	§ Collaborate with animal welfare groups to impound stray animals and find responsible owners	Stray dogs pose a threat to health and also of adverse destination publicity if tourist are attacked	1 year	Bucharest Municipality	Animal welfare NGOs	Local authorities and NGOs	50% reduction in hospital dog bite admissions
	REGULATORY FRAMEWORK
27 Ref F 5.1	To designate official Tourist Information Centres	Introduce a legal requirement for TICs to be approved by the NTO and that only approved TICs may use the International 'i' symbol	Maintain high quality standards for TICs so that visitors know what services they can expect from them.	6 months	NTO	Local authorities	n/a	Legislation by spring 2008
28 Ref F5.1	Enable TICs to recoup some of their costs and provide additional services	Authorise existing and future TICs to undertake commercial activities – publication sales and reservations.	Visitors are prepared to pay for quality information and TICs should seek to reduce their costs by generating revenue provided this does not undermine commercial operators' activities	2 years	Local authorities	NTO	n/a	Legislation by spring 2008
29 Ref F 2.3	Improve the monitoring of accommodation standards	Make accommodation licensing and classification an annual requirement and subject to payment of fees	Annual reviews necessary to ensure standards are maintained. Fees contribute towards the cost of the additional assessors required	6 months	NTO	MIMMCTPL	n./a	Legislation by spring 2008
30 Ref F 2.3	Remove unecessary controls	Discontinue classification of restaurants and catering establishments	The industry is sufficiently developed to help tourists make informed choices of where to eat.	6 months	NTO	MIMMCTPL	n/a	Legislation by spring 2008
31 Ref F 2.3	Make the accommodation classification system more user friendly and the gradings more meaningful	Rationalise the categories into which accommodation is classified and introduce more effected means of assessing quality. (Technical assistance)	Current classifications are confusing and the gradings imprecise	1 year	NTO	MIMMCTPL	Own resources	Develop new system by mid 2008. Introduce in 2009.
32 Ref F 8.2	Incororate environmental protection into the accommodation licensing system	Prepare a set of environmental guidelines for the licensing of tourist accommodation, including standards for solid waste and sewage disposal and energy conservation	Ensure the tourism sector embraces the principles of environmental protection	1 year	NTO	MIMMCTPL	Own resources	Legislation by spring 2008
33 Ref F 2.5	Clarify tourism legislation through consolidation	Introduce a new tourism law incorporating the existing laws, revisions and new recommendations	Tourism legisl;ation is diffuse and causes confusion	1 year	MIMMC- TPL	MIMMCTPL	n/a	Legislation by end 2008

PRIORITY – SHORT TERM
No	Discipline / Objective	Action	Rationale	Duration	Lead	Partners	Funding	Success Criteria
	STRUCTURAL ARRANGEMENTS
34 Ref F 5.1	Establish a national network of TICs providing common service levels	Produce guidelines for the establishment and operation of a TIC; work with the "owners" of TICs to establish their centres; install equipment; train staff; publicise network	To satisfy the information needs of the increasing number of independent tourists and assist with local reservations particularly for small establishments.	5 years	NTO	Local Authorities and other TIC sponsors	EU-SF ROP 5.3	Guidelines by spring 2008. Upgrade proposals by end 2008. Training by end 2008.
35 Ref F 4.6	To form local tourism associations to facilitate promotional activity and improve standards.	NTA regional development officers to encourage and facilitate the formation of rural area destination and product marketing consortia and associations.	Collaborative efforts among small suppliers have been seen to be the most effective means of promoting destinations	6 months	NTO	Local authorities and tourism suppliers	n/a	8 more local associat-ions formed and operation-al by end 2009
	PLANNING AND INFRASTRUCTURE
36 Ref F 4.1.4	To provide a regional planning context and strategic guidelines to tourism development.	Prepare integrated tourism development plans for each of the 8 development regions	To provide a regional planning context and strategic guidelines to tourism development	2 years	RDAs	NTO	PHARE	By mid 2008
37 Ref F 4.1.7	To provide local, municipal and commune, Tourism Plans	Prepare integrated tourism development plans that comply with environmental legislation for each tourism destination identified in the Regional Tourism Plan	To provide a planning context and strategic guidelines to tourism development	3 years	Local governments	RDAs NTO	PHARE	By end 2008
38 Ref F 4.1.7	To provide guidelines and sample documents for the preparation of Tourism zone development Standards and Guidelines.	Prepare a comprehensive set of architectural guidelines and planning standards to be met in the development of tourist facilities and areas	To provide detailed design and development standards for tourism developments	1 year	Ministry of Development, Public Works and Housing	NTO, Ministry of Culture and Cults, Ministry of Environment and Sustainable Development	Own resources	By mid 2008
39 Ref F 4.7	To create joint management companies for the efficient operation of resorts	Local authorities to establish resort management companies with all stakeholders each holding shares in proportion to their land ownership. These companies to collaborate on the creation of a cohesive resort product offering and establishment of a future direction and resort marketing.	This is an efficient means of overcoming the problems of fragmented ownership and lack of direction for resorts.	1 year	Local authorities	County councils and NTO	Own resources	5 resort manage-ment companies launched by end 2009
	Protected Areas
40 Ref F 4.6 & F 4.9.2	To expand the range of sustainable tourism facilities in National Parks and Nature Reserves	§ Administrators of protected areas to prepare sustainable tourism development plans with detailed development and implementation costs for their areas and apply for EU Structural Fund assistance.	Protected areas can sustain many more visitors provided appropriate facilities and controls are provided	6 months	Administrators of protected areas	Ministry of Environment and Sustainable Development	Own resources for plans; EU-SF ROP 5 or environmental funds for implementation	10 plans complete by end 2010.
	Winter Sports
41 Ref F 5.9.3	Ensure environmental protection and well planned resorts	§ Make viable business plans, environmental impact studies, and integrated town plans mandatory for new winter sports developments	Prevent ad hoc developments, which impact adversely on local infrastructure and the environment	1 year	Ministry of Development, Public Works and Housing	NTO	n/a	Issue directive by spring 2008
	HUMAN RESOURCE DEVELOPMENT
	Tourism Awareness	“ROMWELCOME” programme
42 Ref F 3.3.4	Develop general tourism awareness and visitor satisfaction for public sector tourism officials.	§ Conduct short applied training seminars on hospitality and tourism awareness for NTO officials (Mobile Trainers)	In order to create a strong NTO, implementing gvt. policy and strategy and provide services to the private sector, qualified NTO staff is a critical factor	3-4 months	NTO/HRD or MHTF		ESF - HRDOP	10 courses by end 2008
43 Ref F 3.3.4 & F3.3.6 & F 3.3.8	Develop general tourism awareness and visitor satisfaction for special groups indirectly involved in tourism but directly dealing with tourists	§ Conduct applied training seminars on tourism awareness and visitor satisfaction for immigration, customs, border police at international airports and border posts. (Mobile Trainers) § Conduct short applied training seminars on tourism awareness and visitor satisfaction for museum staff (Mobile Trainers)	Many employees and officials are not directly involved in the hospitality and tourism industry, but are dealing directly with tourists and their performance is also critical for visitor satisfaction and the image and reputation of the country.	1 year 2 years	NTO/HRD or MHTF NTO/HRD or MHTF	Ministry of the Interior Ministry of Finance Ministry of Culture and Cults County Councils	ESF - HRDOP ESF - HRDOP	10 courses by end 2008 10 courses by end 2008
44 Ref F 3.3.9	Develop general tourism awareness and tourism understanding among public authorities (benefits of tourism development)	§ Develop and distribute a tourism awareness “toolkit”, containing flyers and other material containing basic hospitality and tourism awareness information (TA Expert)	The understanding of the basic principles of hospitality and tourism is critical for national, regional and local decision-making authorities. This includes the 8 Regional Development Agency staff.	3-4 months	NTO/HRD +TA	County and Town Councils 8 RDA’s	ESF - HRDOP	Toolkit distributed by end 2008
	Formal Vocational Training	“ROMSKILLS” programme
45 Ref F 3.4.3	Start and facilitate specialised formal vocational hospitality training	§ Develop a network of Hospitality Training Institutes, in partnership with European hotelschools, who will assist in curriculum development, teacher training, cooperation and exchange. A number of existing non-operational (spa) hotels can be transformed into regional hotelschools, by developing practical training facilities.	Start modern formal hospitality training in Romania Train according to the quantitative and qualitative needs of the hospitality industry. Train for jobs and according to occupational standards. Train according to European hospitality training standards	3 years	Private initiatives Ministry of Education, Research and Youth	Ministry of Education, Research and Youth MIMMCTPL European Hotel schools	ESF – HRDOP and private sector	First institute open by end 2008. 8 by 2013.
46 Ref F 3.4.6	Review, restructure and improve formal vocational tourism education and training	§ Review and update the course structure, curriculum, syllabus of travel and tourism related courses at existing specialised training institutes (TA Expert) § Develop up-to-date occupational standards (TA Expert) § Develop up-to-date European tourism training standards (TA Expert)	Improve formal vocational training for the travel and tourism sector Train according to the quantitative and qualitative needs of the travel and tourism industry Train for jobs and according to occupational standards. Train according to European hospitality training standards	6 months	NTO/HRD +TA	Ministry of Education, Research and Youth	ESF – HRDOP	Changes introduced by end 2008
47 Ref F 3.4.3	Improve inter-ministerial coordination and communication on formal vocational training needs and access of funds	§ Establish an inter-ministerial committee on vocational hospitality and tourism training	Share and coordinate educational responsibilities	3 months	MIMMCTPL	Ministry of Education, Research and Youth MIMMC- TPL Ministry of Labour	n/a	First meeting by spring 2008
	Upgrading Existing Skills	“ROMSERVICE” programme
48 Ref F 3.5.2	Create Training Awareness within the Hospitality and Tourism industry	§ Hospitality employers training awareness campaign (media, conferences, publications)	To create better awareness and understanding about the needs and importance of continuous on-the-job staff training. “Training staff is an investment, not a cost”	3 months	NTO/HRD	Trade Associations Trade Magazines	ESF – HRDOP	Initial campaign complete by mid 2009
49 Ref F 3.5.4	Upgrading supervisory and management skills Train supervisors on in-house on-the-job training techniques Upgrading operational skills for middle management level	§ Train-the-trainer mobile training team (TA Expert) § Development multidisciplinary course programme (TA Expert + Mobile Trainers) § Curriculum and course material development (TA Expert + Mobile Trainers) § Programme marketing, PR and organisation (NTO/HRD or MHTF) § Programme implementation (Mobile Trainers)	Better supervised staff is happier staff and happier staff is better staff providing better quality of services Only part of the staff needs to be pre-trained. Unskilled staff can be trained on-the-job by supervisors and managers trained on in-house training techniques. Supervisors need upgrading in operational skills to train and supervise staff	3 years	NTO/HRD or MHTF +TA	Trade Associations Private sector	ESF – HRDOP	Programme launched by end 2008
50 Ref	Upgrading operational skills on a variety of disciplines and subjects	§ Development multidisciplinary course programme (TA Expert + Mobile Trainers) § Curriculum and course material development (TA Expert + Mobile Trainers) § Programme marketing, PR and organisation (NTO/HRD or MHTF) § Programme implementation (Mobile Trainers)	To improve operational skills in order to provide better quality service in the hospitality and tourism industry. To strengthen the competitive position towards successful and sustainable tourism development.	3 years ongoing	NTO/HRD or MHTF	Trade Associa-tions Private sector	ESF – HRDOP	Programme launched by end 2008
51 Ref F 3.5.6	Upgrading of the existing Tourist Guiding skills and improve the licensing system and requirements for Tourist Guides	§ Develop and implement upgrading course on Tourist Guiding skills (TA Expert) § Review the qualification criteria and improve the existing registration and licensing requirements for Tourist Guides (TA Expert) § Improve the existing tourist guide training by integrating the specific tour guiding skills in the curricula, according to European standards (TA Expert)	To improve and upgrade the tourist guiding skills of licensed tourist guides	4 months	NTO/HRD +TA	ANAT and trade associa-tions	ESF – HRDOP	5 courses run by end 2008
52 Ref F 3.5.7	Train new Tourist Information Officers in Tourist Information and Visitor Centre operations	§ New local trainers to train newly recruited TIC staff.	Providing Information to Tourists is a skill. This includes collection, preparing, producing and displaying tourist information.	1 week courses	NTO/HRD +TA	County and town councils	ESF – HRDOP	First courses run by end 2008
	PRODUCT ENHANCEMENT
	Caves
53 Ref F 4.3.1	To provide additional and unusual tourist attractions in areas on touristic circuits	Administrators of caves suited to general public visits to develop visitor access, thematic lighting, interpretation and visitor reception facilities	To provide additional visit opportunities on tourist circuits and in national parks in order to extend visitor length of stay and add variety to the visitor experiences on offer	5 years	Cave administrators	Emil Racovita Speleological Institute, Romanian Federation of Speleology	EU-SF ROP 5.2	Four development plans submitted for funding by end 2008
	Coastal Tourism
54 Ref F 4.7	To avoid piecemeal developments and restore the cohesion of product offer in individual coastal resorts	Individual local authorities to develop integrated tourism development plans geared to current and future market needs and to the extension of the season	Resorts need to establish a clear direction for all their component businesses in order to overcome the current low standards resulting from a fragmented approach	1 year	Local authorities	County Council	Own resources	All local authorities have plans by end 2008
	Coastal Tourism
55 Ref F 4.7	To overcome the conflicting interests of operators resulting in an impaired product offer	Establish resort management companies to coordinate service provision and quality, provide direction for the resort and improve marketing	Fragmentation of ownership and conflicting stakeholder interests are currently having a detrimental effect. Collaboration to mutual benefit is necessary for success.	1 year	Local authorities	Resort stakeholders	n/a	Minimum of 3 resort management companies by end 2009
	Cycling
56 Ref F 4.9.1	To establish the Danube Cycling Route as Romania's first long distance cycling trail	Prepare funding application to: Complete mapping, and route description for the Danube trail including publicity material Complete sign-posting of the route Research promotional channels to cycling enthusiasts Undertake a promotional campaign for the Danube Cycling Route	By establishing Romania's first major cycling route it is intended to identify the country as a cycling destination and encourage further trail development	1 year	National Cyclo Tourism Association and NTO	GTZ	EU-SF ROP 5.2	Funding proposal submitted by mid 2008. Implemented by end 2009
	Danube Cruises
57 Ref F 4.11	To provide a user-friendly system for advice of ships' manifests	§ Establish a clearing house for the dissemination of ship and passenger schedules to ports, operators etc.	Reduction of bureaucracy for cruise operator clients and ability to collect data on visitor traffic	On-going	NTO	Ports authorities, tour and cruise operators	NTO	In place for 2008 season
	Danube Cruises	§
58 Ref F 4.11	To promote repeat visits by Danube Cruise passengers	§ Despatch follow-up promotional materials to passengers.	Cruise passengers are prime candidates for longer repeat visits	On-going	NTO	Cruise operators	EU-SF ROP 5.3	In place for 2008 season
	Danube Cruises	§
59 Ref F 4.11	To provide quality ship and visitor reception facilities at all docking points for Danube cruise vessels	§ Ports and local authorities to prepare and implement port reception and access facility plans	Ensure smooth handling of visitors and offer a quality welcome to Romania	2 years	Danube River Ports Administration and Danube Sea Ports Administration (APDF and ADPM) and Ministry of Transport	Local authorities	EU-SF ROP 5.2	Funding applications by mid 2008 Implement for 2009 season
	Hiking
60 Ref F 4.9.2	To publicise the considerable opportunities for hiking in Romania and make all requisite information available.	Rationalise network of hiking trails to minimise negative environmental impacts Engage cartographic technical assistance Implement mapping and data collection for existing trails and make certification of new trails contingent on provision of such data. Research hiking market. Develop and implement hiking marketing plan. Revise certification criteria for trails to include all information, GPS data etc. required for main database.	By presenting full cartographic and other data on hiking opportunities in advance the full range of opportunities can be promoted to hikers internationally	5 years	NTO and Administrators of nature reserves and national parks	SALVAMONT and local authorities	EU-SF ROP 5.3 and own resources	Existing trails mapped and research complete by end 2008. Marketing campaign for summer 2009.
	MICE
61 Ref F 4.4	Sumit feasibility studies for international conference centres in Bucharest and Constanta to potential investors	Appoint specialist consultants to research the international meetings market and identify the optimum size and configuration of conference centres for Bucharest and Constanta Submit feasibility studies, outline design specifications and costs of appropriate centres to potential funders.	Bucharest is the only EU capital without a purpose built conference centre capable of handling major international meetings and conventions. Its construction would bring significant additional business to Bucharest and first time visitors to the country. Constanta needs additional attractions to generate off season business for coastal hotels. The local and regional meetings market represents an opportunity for this.	3 months	Primarii of Bucharest and Constanta	NTO and Romanian Convention Bureau	EU-SP ROP 5.2	Funding request submitted by end 2008
62 Ref F 4.4	To attract an increasing share of the itinerant international meetings market to Romania	Agree collaboration between NTA and RCB to upgrade the capacity of the Convention Bureau Secure technical assistance to set up systems and train Bureau staff in sales research and sales Produce targeted sales materials and website	Romania is neglected as a location for international meetings as it has a low profile in the sector. Research and targeted marketing by a neutral agency can make significant inroads into the market	3 years and on-going	NTO	Romanian Convention Bureau	EU-SF ROP 5.3 and own resources	Train joint staff spring 2008. Materials produced by end 2008
	Museums and Heritage Attractions
63 Ref F 4.8.1	To bring the presentation of museum, archaeological site and heritage building display and interpretation up to modern standards	§ Improve the interpretation of exhibits for visitors, including additional language materials. § Identify opportunities and locations for improved catering and retail operations in or alongside museums and heritage attractions. § Secure donor support for the above.	Museums and heritage attractions are now reqquired to entertain as well as educate. Better interpretation encourage visitors to linger and offers opportunities to increase visitor spend	1 year	Museum directors and administrators	Ministry of Culture and Cults, local and county authorities	EU-SF ROP 5.2 and other donors	Increase in museum visits and visitor spend.
64 Ref F 4.8.1	To develop museum and heritage attractions to provide best practice visitor interpretation and welcome facilities	§ Provide customer care training to staff	Museum staff should act as hosts rather than guardians in order to improve visitor satisfaction.	1 day courses	Museum, gallery and heritage attraction directors	Ministry of Culture andCults, County Councils, NTO	ESF - HRDOP	Initial training complete by mid 2008
	Salt Mines
65 Ref F 4.3.2	To enhance the visitor appeal and facilities at salt mines in order to increase the range of attractions and local business	§ Implement Praid mine development project including visitor reception facilities, mine visit experience and marketing § Develop feasibility studies and business plans for other accessible mines and secure donor and/or commercial investors	Salt mines are both beneficial treatment centre and attractive 'alternative' visitor attractions with the potential to increase visitor stays	5 years	Salrom	County Councils and local authorities	EU-SF ROP 5.2	At least one mine refurbished by end 2009. Two more by end 2013.
	Spa Resorts
66 Ref F 4.5	Assist spa resorts and owners identify product development requirements and advise market potential	Publish and present market research to the spa industry and resorts	By quantifying market demand and product needs spa owners and resorts can make reasoned development and marketing plans	1 month	NTO	Spa Owners Association and local authorities	NTO	Spring 2008
67 Ref F 4.5	Redefine future direction of individual spa resorts	§ Spa owners and local authorities to agree any re-positioning of the resort product range and image based on identified market demand. § Spa resort Primarii to commission integrated resort development plans in collaboration with local spa owners § Funding for the implementation of these plans to be identified and implementation undertaken	Spa resorts have to re-think their place in the modern market and upgrade and diversify based on an agreed future direction for the resort.	1 year	Spa owners and Primarii	NTO	EU-SF ROP 5.2	10 resort plans developed and funding campaigns launched by end 2009
68 Ref F 4.5	Eradicate confusion over responsibilty for public spa facility maintenance and distribution	Clarify spa water concessionaire obligations and standardise distribution procedures and public access	Ensure the focal point of spa resorts – the natural springs – are maintained in a proper manner – both aesthetically and financially	3 months	Ministry of Environment Sustainable Development / National Agency for Mineral Resources	NTO and Spa Owners Association and local authorities	n/a	Spring 2008
	Tourism Circuits
69 Ref F 4.13	Develop tourism circuits to illustrate the enormity of visit opportunities in major tourism regions	Assist tourism regios define tourism circuits incorporating access gateways, hub towns, excursions, activities and accommodation. Consider theme signposting additionally.	To extend length of stay and expenditure by demonstrating the wealth of attractions in a region.	1 year	NTO	Local authorities and tourist associations	NTO	First circuit complete and in print and on Internet by end 2008
	INFORMATION SERVICES
70 Ref F 4.6	To collect, coordinate and disseminate information on local events and activities in order to publicise rural tourism	NTO to collate data on festivals and traditional events and publicise them NTA to assist NGOs promote niche products and activities in rural areas.	Advance publicity of local events demonstrates the wealth of tradition activities for visitors and helps spred traffic	On-going	NTO	Local authorities, local associations and the TIC network	Own resources	Increased list of traditional events and activities on website.
	Signage
71 Ref F 5.2	Introduce a uniform national brown tourism road sign scheme	§ Establish national criteria for brown tourism road signs (TA assistance) and issue guidelines to local authorities	Tourism signage both facilitates tourist orientation and encourages additional visits. Avoidance of localise styles is desirable.	1 year	Ministry of Transport – Romanian National Company of Motorways and National Roads	NTO	EU-SF ROP 5.2	Guidelines complete by end 2008
	STATISTICS AND RESEARCH
	Market Research
72 Ref F 1.4	Put in place a rolling programme of market research to include both one-off and regular activities	§ Conduct continual, seasonal, or annual visitor arrival/departure/expenditure and satisfaction surveys	To monitor visitor arrivals/expenditure/ motivation/ attitude and satisfaction from their visit experience within Romania	On-going	NTO/RNIS	Border Police NIRDT	Own resources	First studies in 2008
73 Ref F 7.3.2		§ Conduct evaluation of trade fair/exhibition attendance	To monitor the costs and benefits of participation in these activities	On-going	NTO	NIRDT	Own resources	First studies in 2008
74 Ref F 1.4		§ Commence a programme of planned market research targeting identified national markets and market segments	To become aware of market trends and opportunities that will inform future marketing and development strategy	On-going	NTO	NIRDT	Own resource	First studies in 2008
75 Ref F 7.3.2	Assessment of the potential in key target market segments and identification of marketing strategy, positioning and programme of activities to realise this potential.	§ Study of key primary and opportunity international markets. Particular attention to be paid to the youth tourism market segment.	To provide detailed specification of the market opportunities for Romania’s tourism and how best to exploit these to maximum benefit for the country	3 years – on basis of 3 a year	NTO	All private sector associations	Own resources	3 studies completed per year
	DESTINATION MARKETING
76 Ref F 7.3.4	To equip travel industry personnel in international source markets with sufficient product knowledge and confidence to “sell” Romania to the travelling public	§ Design and operate a series of familiarisation visits to Romania’s tourist attractions and facilities for groups of personnel from tour operators and travel agents from primary international markets	There is a need to increase awareness of Romania’s tourism product offering among the travel industry personnel of international source markets	Immediate and ongoing	NTO and its offices abroad	Private sector associations and individual operators (i.e. transport companies, travel organisers, hotels/ and resorts)	NTO budget and in-kind by private sector	Inclusion of Romania in 10 additional operators' programmes by 2009
77 Ref F 7.3.4	To generate positive media coverage of Romania’s tourist attractions and facilities through editorial features in general interest and special travel and tourism publications, television etc.	§ Stimulate, support and facilitate media visits to Romania § Feature rural and ecotourism elements prominently as the most unique and positive images	As part of the image building activities for the country, there needs to be a series of articles and features that come in front of, and influence, the travelling public	Immediate and ongoing	NTO and its offices abroad	Private sector associations and individual operators (i.e. transport companies, travel organisers, hotels and resorts)	NTO budget and in-kind by private sector	Tripling of editorial coverage 2008 over 2007
77a Ref F 4.6	To increase tourism to rural areas by agritourists, ecotourists and special interest groups	§ NTO to mount publicity campaigns with organisers and associations for rural activities, targeting special interest groups.	Special interest product suppliers need extra support identifying and reaching their market segments	Immediate and ongoing	NTO and its offices abroad	Rural tourism and special interest operators	NTO budget and in-kind by private sector	Doubling of partner operators' business by end 2009
	ENVIRONMENT
78 Ref F 8.1	To remove unsightly and unhealthy waste	§ Introduce a national 'Keep Romania Clean' campaign	To improve the image of Romania	1 year	Ministry of Environment and Sustainable Development	County and local authorities	Own resources	Campaign launched by end 2008.
	INVESTMENT POLICY
	Skills Development
79 Ref F 6.3	Skills development for new NTO investment advisory staff	Course or short courses for 8 new investment advisory staff	To introduce tourism market and development appreciation and skills development for investment advice	8 x 5 days	NTO	UNDP	ESF - HRDOP	All staff trained by mid 2008

PRIORITY - MEDIUM TERM
No	Discipline / Objective	Action	Rationale	Duration	Lead	Partners	Funding	Success Criteria
	HUMAN RESOURCE DEVELOPMENT
	Tourism Awareness	“ROMWELCOME” programme
80 Ref F 3.3.10	Integrate tourism awareness in primary and secondary school curriculum	§ Organise a series of pilot seminars for primary school teachers on integrating hospitality and tourism awareness in school curricula (TA Expert + Mobile Trainers) § Develop and distribute teachers manuals for primary and secondary schools (TA Expert + Mobile Trainers) § Develop and distribute hospitality and tourism industry career opportunities brochures for pupils (TA Expert) § Launch “Follow the right steps towards a career in hospitality and tourism” programme (TA Expert)	Public hospitality and tourism awareness should start as early as possible, at primary school. To provide information about job and career opportunities at all secondary schools.	3 months	NTO + HRD TA	Ministry of Education, Research and Youth	ESF - HRDOP	School curricula adapted
81 Ref 3.3.11	Develop public tourism awareness	§ Develop and implement a number of public tourism awareness campaigns (TA Expert)	It is important for the public to understand hospitality and tourism and appreciate the importance and benefits for the country and its economy.	2 years	NTO/HRD or MHTF +TA	Government County and City Councils	ESF - HRDOP	First public campaign run by end 2008
	HRD Organisation and Coordination
82 Ref 3.6.2	Introduce a Hospitality Training Levy	§ Introduce a Hospitality Training Levy by 2010	European Structural Funds are useful to catch up, but are not sustainable. A Hospitality Training Levy Fund ensures sustainable funding of training efforts.	-	MIMMC- TPL, NTO or indepen-dent Trust Fund	Private sector associations	Own resources	Legislation by mid 2009
	Spa resorts
83 Ref F 4.5	Provide professional service levels in spa resorts	Develop vocational training courses for spa treatment staff featuring nursing, guest relations, beauty treatments and wellness techniques	Ugrade current staff skills and develop new staff to welcome guests rather than "patients"	5 years	Spa owners and operators	NTO HRD Dept	ESF - HRDOP	First courses by end 2008
	PRODUCT ENHANCEMENT
	Museums and Heritage Attractions
84 Ref F 4.8.1	To develop museum and heritage attractions to provide best practice visitor interpretation and welcome facilities	§ Introduce innovative presentation techniques § Provide catering facilities where applicable § Expand retail operations	Heritage attraction and museum visitors are seeking a fuller experience than a purely visit. A warmer welcome, better interpretation and facilities increases visitor appeal and generates more visitors and income.	3 years	Museum, gallery and heritage attraction directors	Ministry of Culture and Religious Affairs, County Councils, NTO	EU-SF ROP 5.2 and own resources	5 museums renovated by end 2009. 10 more by end 2013.
	Spa Resorts
85 Ref F 4.5	Targeted marketing of spa resorts in foreign markets	Development of international marketing campaign to spa users and intermediaries for "export ready" spa resorts – including collateral materials, media visits, romaniatourism website feature, etc.	Based on researched product needs and market segments launch the Romanian spa resort product range in appropriate markets	3 years	NTO	Spa Owners Association	EU-SF ROP 5.3	First campaign by end 2008
86 Ref F 4.5	Upgrade accommodation, treatment facilities and resorts to meet market needs	Upgrade hotels, modernise treatment facilities, introduce new wellness and beauty facilities	Match product offer to identified market needs	5 years	Spa owners and operators	Spa resort Primars	Own resources	20 major projects by 2013
87 Ref F 4.5	Ugrade resort facilities and attractions	Upgrade resort infrastructure in public area, provide entertainment and activities for visitors and inform visitors of attractions of region around the resort	Broaden the appeal of the destination beyond specific spa treatments so as to attract a wider range of visitors	5 years	Primars of Spa resorts	Spa owners and operators	EU-SF ROP 5.2	10 funding requests by 2010
	Winter Sports
88 Ref 4.9.3	Improve utilisation of winter sports facilities in traditional low season	§ Stagger February school holidays over two or more weeks	Create an opportunity for Winter sports resorts to attract new clients and imprive facility utilisation	1 year	Ministry of Education	NTO	n/a	Staggered holidays by 2009
	INFORMATION SERVICES
	Signage
89 Ref F 5.2	Devolve implementation of signage system to county and local levels	§ Develop plans and requirements for brown tourism signs for all roads together with costs	Local authorities are best placed to identify local needs and develop plans based on local knowledge	3 years	County Councils	Ministry of Transport – Romanian National Company for Motorways and National Roads	n/a	10 counties by end 2009 All by 2010
90 Ref F 5.2	Secure majority grant funding for initial installation of signage to "public" locations	§ Secure funding towards costs of implementation of signage proposals	The initial requirement for signs is large and beyond annual budgets	6 years	County Councils	RDAs & Ministry of Transport	EU-SF ROP 5.2	30 requests made by end 2010
91 Ref F 5.2	Secure private sector funding for signage to commercial tourism products and services	§ Disseminate criteria and application materials to private sector tourism operators	Reduction in "fly" posting of signs to private tourism businesses and reduction in signage costs to public	10 years	County Councils	Private sector operators	Private sector	System operating by 2012
	STATISTICS AND RESEARCH
	Market research
92 Ref F 7.3.2	Put in place a rolling programme of market research to include both one-off and regular activities	§ Undertake ad-hoc research activities as particular needs or opportunities arise	To enable NTO to respond to unforeseen changes or opportunities in the marketing environment	On-going	NTO	NIRDT	Own Resources	First studies in 2008
	ENVIRONMENT
93 Ref F 8	Establish a 'Romania Inflorita' competition	§ Commission a methodology for the establishment of a competition to encourage tidy, colourful and flower-full towns and villages § Launch the 'Romania Inflorita' competition § Secure sponsorship for its continued operation	Such competitions are proven to decrease litter, increase civic pride and provide an attractive image to the destination	3 years	NTA	Ministry of Environment and Sustainable Development, County and local authorities	Donors initially. Corporate sponsors thereafter	Study complete by mid 2008. Competition launched for 2009.
	INVESTMENT POLICY
	Investment Forum
94 Ref F 6.4	Attract domestic and international investment into the Romanian tourism sector	Organise the first National Tourism Investment Fair/Forum in Romania	To bring potential investors to meet with the promoters of project opportunities to assist the development of Romanian tourism	2 days	NTO	UNDP RDA’s Chambers of Commerce	Own Resources EU-SF ROP 5.3	Forum staged 2009